Conform unui nou studiu, aproximativ unul din 12 cazuri noi de astm înregistrate în rândul copiilor din întreaga lume este asociat cu expunerea la un gaz toxic eliberat de vehiculele diesel.
Anterior, inhalarea unor niveluri ridicate de dioxid de azot (NO2) a fost asociată cu declanșarea și exacerbarea astmului bronșic în copilărie. În prezent, dovezile sunt considerate suficient de solide încât, în anul 2020, un medic legist din Marea Britanie a stabilit faptul că expunerea la NO2 a contribuit la moartea lui Ella Kissi-Debrah, o fetiță cu vârsta de 9 ani.
Susan Anenberg și colegii acesteia din cadrul Universității George Washington din Washington DC estimează că 1,85 milioane de cazuri noi de astm înregistrate în cazul copiilor în anul 2019 au fost legate de acest gaz. Acest număr a reprezentat 8,5% din totalul de cazuri noi de astm din acel an. Această cifră este în scădere față de procentul de 13% înregistrat cu patru ani mai devreme. În principal, acest lucru se datorează țărilor mai bogate, care au sporit calitatea aerului prin impunerea unor standarde de emisii pentru vehicule și industrie.
„Cred că aceasta este o veste bună. Fracția de cazuri noi de astm pediatric care sunt corelate cu NO2 a scăzut”, a declarat Anenberg.
Cu toate acestea, cercetătorii au subliniat povara inegalității în ceea ce privește orașele și țările mai sărace. Aproximativ două treimi din cazurile de astm asociate cu NO2 sunt înregistrate în zonele urbane. În plus, în timp ce țările cu venituri mari au înregistrat o scădere cu 41% a cazurilor asociate cu NO2, zonele precum Asia de Sud și Africa sub-sahariană au prezentat o creștere a îmbolnăvirilor.
Înainte de a colecta date cu privire la cazurile totale de astm bronșic apărut în copilărie și de a estima câte au fost asociate cu NO2, pe baza a 20 de studii epidemiologice, cercetătorii au folosit date satelit și de la sol pentru a cartografia nivelurile medii anuale la nivel global de NO2 și au împărțit zonele în pătrate cu latura de 1 km.
„Este important de reținut faptul că poluanții din amestecul de emisii produs de vehicule, care provoacă astmul bronșic, rămân evazivi, iar aceste rezultate nu sugerează faptul că ar trebui să ne concentrăm doar asupra emisiilor de NO2”, a declarat Jonathan Grigg din cadrul Universității Queen Mary din Londra.
Există și alte posibile avertismente: datele despre poluanții atmosferici sunt incomplete în unele părți ale lumii, în special în Africa. În plus, în unele țări cu venituri mici și medii, cifrele totale pentru toate cazurile de astm înregistrate în rândul copiilor ar putea fi subestimate.
Cu toate acestea, Anenberg a declarat faptul că rezultatele sunt valabile și că guvernele din întreaga lume trebuie să traducă noile ghiduri dure emise de Organizația Mondială a Sănătății în standarde legale. „Cel mai important lucru este că marea majoritate a oamenilor de pe suprafața planetei respiră un aer contaminat”, a adăugat ea.
