Un vaccin pe bază de ARNm, care provoacă o senzație de mâncărime însoțită de o erupție cutanată roșie ca răspuns la mușcăturile de căpușe, poate opri transmiterea unei bacterii ce este responsabilă de dezvoltarea bolii Lyme. În cadrul unor teste efectuate pe porcușorii de Guinea, acesta a prezentat o eficiență satisfăcătoare. Cercetătorii speră că se vor putea începe și studiile clinice pe oameni.
Boala Lyme este cauzată de o bacterie denumită Borrelia burgdorferi, care se transmite prin mușcăturile de căpușe. Dacă nu este tratată la timp, aceasta poate provoca probleme de sănătate pe tot parcursul vieții, precum ar fi artrita Lyme și nevralgii.
Erol Fikrig și colegii acestuia din cadrul Universității Yale au dezvoltat un vaccin care antrenează sistemul imunitar să răspundă la mușcăturile de căpușe, expunându-l la 19 proteine regăsite în saliva lor.
Vaccinul conține molecule de ARNm, care instruiesc celulele să producă aceste proteine, într-un mod similar cu vaccinurile împotriva Covid-19 pe bază de ARNm.
Atunci când au fost mușcați de căpușe, porcușorii de Guinea cărora le-a fost administrat vaccinul au dezvoltat erupții roșii, însoțite de mâncărime, sugerându-se faptul că sistemele lor imunitare răspundeau la stimul. De asemenea, căpușele au avut tendința de a se detașa mai devreme, fără a absorbi la fel de mult sânge ca în mod normal.
După aceea, cercetătorii au plasat căpușe purtătoare de bacterii cauzatoare a bolii Lyme pe porcușori de Guinea vaccinați și nevaccinați. Căpușele au fost îndepărtate de pe animalele vaccinate atunci când au apărut erupții cutanate (de obicei, în primele 18 ore), iar niciunul nu s-a infectat cu bacteriile. În schimb, jumătate din animalele nevaccinate au fost infectate.
„Dacă vaccinul va funcționa în același mod și în cazul oamenilor, acesta va permite detectarea cu ușurință și din timp a unei mușcături de căpușă. Acest se va putea realiza prin observarea înroșirii pielii în zona mușcăturii și experimentării senzației de mâncărime”, a declarat Fikrig. Acest lucru este important deoarece mușcăturile de căpușe sunt adesea nedureroase și trec neobservate. Căpușa ar putea fi extrasă înainte de a transmite orice bacterie responsabilă de dezvoltarea bolii Lyme, care, în mod normal, apare după aproximativ 36 de ore.
„Chiar și fără această îndepărtare deliberată a căpușelor, răspunsul imun generat de vaccin poate determina căpușa să cadă în mod natural înainte de a transmite bacteriile dăunătoare”, a adăugat Fikrig.
Înainte de a începe studiile pe oameni, cercetătorii vor testa vaccinul și pe alte animale.
Vaccinul împotriva căpușelor diferă de alte vaccinuri împotriva bolii Lyme, care sunt în curs de dezvoltare și care vizează bacteriile responsabile, deci nu căpușele purtătoare. „Ambele abordări sunt promițătoare, dar un avantaj al vaccinurilor împotriva căpușelor este acela că ele pot proteja oamenii și împotriva altor boli transmise, precum anaplasmoza și babesioza”, a declarat Petr Kopáček din cadrul Institutului de Parazitologie din Republica Cehă.
Fikrig speră că dezvoltarea unui vaccin, care să vizeze, în mod simultan, bacteriile dăunătoare și căpușele, este posibilă. „O combinație a celor două abordări ar putea crea un vaccin mult mai eficient”, a declarat acesta.
Alți cercetători investighează dacă boala Lyme ar putea fi eradicată în sălbăticie, folosind momeli care să conțină o substanță chimică, denumită higromicină A. Aceasta ucide bacteria B. burgdorferi, dar are un efect redus asupra majorității celorlalte bacterii și este inofensivă pentru animale.
