Chiar dacă Statele Unite au extins numărul testelor pentru coronavirus, de la aproximativ 100.000 pe săptămână, la jumătatea lunii martie 2020, la mai mult de 5 milioane pe săptămână, la sfârșitul lunii iulie 2020, țara a rămas cu mult în urmă în ceea ce privește răspândirea virusului.
În prezent, medicii, oficialii din domeniul de sănătate publică și epidemiologii solicită o schimbare radicală a strategiei de testare. Susținătorii declară că este necesară nu doar diagnosticarea persoanelor care au simptome sau au fost expuse, dar și testarea populației, folosind testele rapide, făcând posibilă identificarea și izolarea mai rapidă a persoanelor infectate. Această schimbare ar încetini răspândirea virusului, fiind esențială pentru redeschiderea în siguranță a școlilor, fabricilor și birourilor.
„America se confruntă cu un dezastru iminent”, afirmă Rajiv Shah, președintele Fundației Rockefeller. Testarea, spune el, trebuie să se concentreze asupra „creșterii masive a disponibilității testor de prevenție rapide și ieftine, pentru a identifica americanii asimptomatici care poartă virusul. Astăzi, efectuăm prea puține dintre aceste tipuri de teste”. Rebecca Smith, epidemiolog în cadrul Universității din Illinois, Urbana-Champaign (UIUC), este de acord. Pentru a opri focarele din comunități copleșitoare, cosideră că „avem nevoie de teste rapide și frecvente”, ceea ce ar putea însemna versiuni mai rapide ale testelor ARN existente sau noi tipuri de teste destinate detectării proteinelor virale. Cercetătorii afirmă însă că guvernul federal va trebui să ofere sprijin financiar major pentru acest demers.
În prezent, testarea pentru COVID-19 se bazează, în principal, pe reacția în lanț a polimerazei (PCR), o tehnică de amplificare a materialului genetic al virusului, care facilitează detectarea. Dacă sunt administrate corespunzător, aceste teste sunt extrem de exacte, identificând cazuri pozitive aproape în 100% din timp. Acea precizie este vitală pentru deciziile referitoare la tratarea pacienților. Testele PCR costă aproximativ 100 USD fiecare, necesită utilaje specializate și reactivi și, de obicei, durează cel puțin una sau două zile pentru a obține rezultatele.
Creșterea recentă a numărului de cazurilor din Statele Unite a cauzat întârzierii, timpul de așteptare fiind de două săptămâni în unele locuri. În acest timp , persoanele care pot fi infectate, dar nu știu încă, continuă să interacționeze cu ceilalți și să răspândească virusul. Mai mult, dacă perioada lor infecțioasă se încheie înainte de a obține rezultatele, izolarea lor nu va ajuta. „Este ca și cum ai suna la pompieri după ce casa ta a ars ”, afirmă A. David Paltiel, expert în cercetare de operațiuni, în cadrul Școlii de Sănătate Publică din Yale. „Până la urmă, nu vă puteți juca cu acest virus.”
În data de 24 iulie 2020, publicația medRxiv a subliniat dezavantajele testelor lente. Shixiong Hu, cercetător în cadrul Centrului Provincial Hunan pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, alături de colegii săi, au urmărit 1.178 de persoane care au testat pozitiv pentru SARS-CoV-2, din ianuarie 2020 până în luna aprilie a aceluiași an. Echipa a testat15.648 de contacte ale acestora. Pentru a înțelege mai bine contactele, acestea sunt definite ca fiind persoanele care au fost la un metru de persoana depistată pozitiv, între două zile și 14 zile după începerea simptomelor persoanei.
Pe baza contactelor care au fost infectate, cercetătorii au estimat că oamenii au cele mai multe probabilități de a răspândi virusul, cu 1-8 zile înainte de debutul simptomelor. Constatarea sugerează faptul că testarea oamenilor doar atunci când prezintă simptome și oferindu-le rezultatele testelor la câteva zile mai târziu, conduce la răspândirea virusului, afirmă Daniel Larremore, un matematician din cadrului Universității din Colorado, Boulder.
Larremore și colegii săi au descris beneficiile testelor mai frecvente, chiar și a celor mai puțin precise. Testele rapide repetate la fiecare trei zile, cu izolarea persoanelor care au un rezultat pozitiv, previne 88% din transmiterea virală, în comparație nerealizarea a niciunui test. Prin revista medRxiv, într-un articol postat în data de 27 iunie 2020, se raportează că un test mai precis utilizat la fiecare două săptămâni a redus transmisia virală cu aproximativ 40%,. Paltiel și colegii săi au ajuns la aceeași concluzie atunci când au modelat o varietate de regimuri de testare menite să redeschidă în siguranță o universitate de 5.000 de studenți. Într-o lucrare publicată în data de 31 iulie 2020, în rețeaua JAMA Open, ei au arătat că, în condițiile în care 10 studenți ar fi infectați la începutul semestrului, un test ar putea identifica doar 70% dintre cazurile pozitive, iar dacă fiecărui student, la fiecare două zile, i s-ar face un test rapid, devine posibilă limitarea numărul de infecții până la 28 de cazuri, la sfârșitul semestrului. Testul de prevenție, utilizat la fiecare 7 zile, permite o mai mare răspândire virală, modelul prevestind 108 infecții. „O frecvență mai mare de testare compensează sensibilitatea slabă”, afirmă Paltiel.
Strategii de testare
Testele care detectează infecțiile cu COVID-19 variază în funcție de preț, precizie, metodă și scop. Clinicienii folosesc teste de diagnostic pentru a lua decizii de tratament, în timp ce universitățile sau companiile ar putea utiliza teste de prevenție pentru a găsi și a izola mai repede persoanele infectate.
Smith susține că aceste studii și conexiuni au determinat UIUC să stabilească teste pentru toți cei 60.000 de studenți și facultăți de mai multe ori pe săptămână, când studenții se vor întoarce în campus, în această toamna anului 2020. Martin Burke, un chimist UIUC care a fost și unul dintre dezvoltatorii testului, consideră că abordarea se bazează pe o instalare experimentală rapidă a PCR descrisă într-o postare din 18 iunie, care ocolește unele dintre procedurile lente obișnuite pentru izolarea ARN viral și care testează utilizând saliva.
Smith spune că echipa ei prezice că, dacă universitatea testează pe toată lumea la fiecare 3 – 4 zile, în medie, va detecta cazuri pozitive cu jumătate de zi înainte ca acei oameni să ajungă la vârf de infectivitate. „Testarea rapidă și repetată este crucială”, spune Smith. Testele antigene, care imobilizează anticorpii pe o bandă de testare, promit o accelerare a procesului. Acești anticorpi detectează proteine virale în salivă sau în probe nazale. Astfel de teste costă până la 2 dolari fiecare, dau o citire cu răspuns simplu, da sau nu, în doar câteva minute, la fel ca un test de sarcină și sunt deja folosite pentru a detecta gripa, HIV și alte virusuri.
Două companii, Quidel Corporation și Becton, Dickinson & Company, au primit autorizația de utilizare de urgență din partea Administrației din Statele Unite ale Americii pentru Alimente și Medicamente, pentru a vinde teste antigen pentru SARS-CoV-2. Alte companii au teste similare în lucrări.
Deoarece testele antigene nu amplifică materialul viral, ci, pur și simplu, detectează ceea ce este prezent în eșantion, acestea sunt mai puțin precise decât PCR. Unele teste antigene detectează corect doar jumătate și până la trei sferturi din infecții. Dar ele ar putea fi încă un instrument de sănătate valoros, dacă sunt realizate suficient de des; puține persoane infectate ar fi ratate în mai multe runde de teste. Și persoanele care primesc un test antigen pozitiv ar putea fi izolate și testate cu un test PCR, pentru a confirma rezultatul.
În data 16 iulie 2020, Fundația Rockefeller a lansat un plan național de testare COVID-19 prin care a solicitat guvernului federal să cheltuiască 75 de miliarde de dolari pentru furnizarea a 30 de milioane de teste de prevenție și diagnostic, pe săptămână.
Printre obstacolele care se confruntă pe scară largă, testul de prevenție repetat este destul de dificil de realizat. Quidel și BD fabrică împreună aproximativ 3 milioane de teste antigene pe săptămână. Dar, o strategie de testare națională preventivă ar necesita, probabil, 25 de milioane de teste sau mai multe, spune Jonathan Quick, care este purtătorul de cuvând privind pandemia de coronavirus pentru Fundația Rockefeller.
Quick spune că fabricile sunt reticente în a crește producția, dacă nu sunt siguri pe piața acestor produse. O soluție, a adăugat el, ar putea fi o promisiune a guvernului federal de a cumpăra zeci de milioane de teste, la fel cum a făcut cu dozele de vaccin. Într-un astfel de efort, guvernanții a șase state americane au anunțat săptămâna aceasta că se unesc pentru a cere Quidel și BD, reprezentând un număr total de 3 milioane de teste. Sau, administrația Trump ar putea prelua producția de testare folosind Legea privind producția de apărare, care permite guvernului federal să direcționeze companiile private pentru a răspunde nevoilor naționale de apărare.
De asemenea, ajutorul ar putea veni de la un program de dezvoltare a testelor pentru Institutele Naționale de Sănătate, care săptămâna trecută a anunțat aproape 250 de milioane de dolari în premii, către șapte companii, pentru extinderea producției de noi teste SARS-CoV-2, cu scopul de a ajunge la aproximativ 42 de milioane de teste pe săptămână, până la sfârșitul anului 2020.
Chiar și cu ajutorul federal, programele de testare preventivă largi sunt probabil costisitoare. Studiul lui Paltiel a estimat că testarea a 5.000 de studenți la fiecare 3 zile, pentru un semestru care ar dura doar 80 de zile, ar costa aproximativ 1,5 milioane de dolari, ceea ce poate fi peste posibilitățile multor universități, cu atât mai puțin a liceelor și a întreprinderilor mici. Dar, dacă organizațiile nu reușesc sau nu pot face investiția, Paltiel afirmă: „Trebuie să se întrebe dacă își pot reorienta afacerea”. „Investiția va fi mult mai puțin costisitoare pentru națiune decât economia ar intra într-un declin și mai mare, ceea ce se poate întâmpla dacă nu vom controla focarele”, adăugă Quick.
