Având în vedere modul în care se vorbește adesea despre sindromul de burnout (epuizarea) ca și cum ar fi o afecțiune, poate fi surprinzător pentru mulți să afle că epuizarea nu este de fapt considerată o boală medicală sau o afecțiune clinică. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) clasifică burnout-ul drept fenomen profesional.
Burnout-ul este inclus în Clasificarea Internațională a Bolilor – Volumul 11 (ICD-11), textul oficial produs de OMS care enumeră toate problemele oficiale de sănătate cunoscute în medicină.
Cu toate acestea, burnout-ul este listat în „Factori care influențează starea de sănătate sau contactul cu serviciile de sănătate”, care se concentrează pe lucruri care pot conduce la probleme grave de sănătate, dar care nu sunt probleme medicale în sine. Din punct de vedere tehnic, burnout-ul are, mai multe în comun cu accidentele de mașină și cu leziunile sportive decât cu virușii și tulburările mintale.
Acest lucru nu înseamnă că burnout-ul nu este o problemă serioasă. La urma urmei, nimeni nu ar nega că cineva implicat într-un accident de mașină necesită îngrijiri medicale. Dar, în egală măsură, puțini ar susține că „accidentele de mașină” sunt o afecțiune medicală. Mai degrabă, ele sunt o consecință nefericită, care pune în pericol sănătatea, a modului în care funcționează lumea modernă. Și același lucru se poate spune despre sindromul de burnout.
Cum ne afectează burnout-ul?
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) caracterizează burnout-ul ca având trei simptome distincte:
- Stare de epuizare a energiei sau epuizare (de aceea mulți dintre cei care se confruntă cu epuizarea se plâng că le lipsesc motivația și energia);
- Tulburări mentale crescute legate de locul de muncă sau sentimente de negativism sau cinism legate de locul de muncă (cei care se confruntă cu epuizare constată invariabil că le pasă mai puțin de locurile de muncă și de rezultatele muncii lor, sau chiar încep să le deranjeze);
- Eficacitate profesională redusă (experimentarea epuizării înseamnă că ești mai puțin capabil să-ți faci treaba bine).
Există o singură formă recunoscută de burnout, dar cauzele și manifestările variază considerabil. OMS definește burnout-ul ca „un sindrom conceptualizat ca rezultat al stresului cronic la locul de muncă care nu a fost gestionat cu succes”. Mai simplu, burnout-ul apare atunci când jobul tău devine prea stresant pe o perioadă prea lungă.
Dar pentru că stresul este atât de subiectiv și fiecare loc de muncă are potențialul de a crea stres prelungit și de nerezolvat pentru angajați, burnout-ul poate apărea în orice forță de muncă, din multe motive. De aceea stresul poate părea atât de variabil.
Amintiți-vă, burnout-ul este descris în mod specific ca un fenomen ocupațional. Oficial, burnout-ul este întotdeauna o consecință a stresului la locul de muncă. Este posibil ca sănătatea ta să fie afectată de stresul provocat în afara serviciului, dar acest lucru nu ar fi clasificat ca burnout.
