Acasă COVID-19 EFECTUL NEGATIV AL CARANTINELOR DE COVID-19 ASUPRA SĂNĂTĂȚII MINTALE

EFECTUL NEGATIV AL CARANTINELOR DE COVID-19 ASUPRA SĂNĂTĂȚII MINTALE

57
0
(c) Aleksandr Proshkin/Alamy

La scurt timp după impunerea carantinelor introduse în primele luni ale pandemiei de COVID-19, apelurile la liniile telefonice de asistență pentru sănătatea mintală din 19 țări au crescut cu aproximativ o treime.

La acel moment au existat mici creșteri ale proporției apelurilor făcute de oameni care se simțeau singuri sau care se temeau să nu se infecteze cu noul coronavirus. Totuși, natura îngrijorărilor oamenilor a rămas similară cu cea dinainte de pandemie.

În cadrul mai multor studii s-a sugerat faptul că mai multe persoane s-au simțit anxioase sau deprimate încă de la începutul pandemiei. În mod uzual, aceste niveluri sunt evaluate folosind studii de sănătate mintală și statistici privind sinuciderile. Totuși, Marius Brülhart din cadrul Universității din Lausanne din Elveția s-a întrebat dacă există și o altă modalitate de a măsura schimbările în bunăstarea mentală a oamenilor. „Ne-am gândit: Ce putem face pentru a obține un indicator a sănătății mintale a populației?”, a declarat acesta.

Cele mai multe servicii de linie telefonică de asistență pentru persoane care suferă din punct de vedere mintal păstrează jurnalele apelurilor lor. Acestea includ detalii succinte cu privire la motivele pentru care oamenii au sunat. Brülhart și colegii săi au analizat datele anonime provenite de la 8 milioane de apeluri către aceste liniile telefonice din 19 țări, inclusiv SUA, China, Israel și mai multe țări europene. Aceștia au analizat perioada cuprinsă între începutul anului 2019 și începutul anului 2021.

Aceștia au descoperit faptul că numărul apelurilor a atins un maxim la aproximativ șase săptămâni după impunerea restricțiilor. Astfel, rata apelurilor a fost cu 35% mai mare decât înainte de pandemie. Totuși, inițial, unele linii telefonice de asistență nu aveau suficientă capacitate pentru a răspunde tuturor apelurilor și, prin urmare, este posibil să fi ratat o parte din acestea.

Numărul persoanelor care au apelat la aceste servicii pentru a vorbi despre gânduri sinucigașe a fost similar cu totalul apelurilor din anului 2019, adică înainte de pandemie. În cadrul altor cercetări s-a descoperit faptul că, în majoritatea țărilor, rata sinuciderilor nu a crescut de la începutul pandemiei.

„Avem o mulțime de dovezi ale faptului că începutul pandemiei a afectat sănătatea mintală a oamenilor. Trebuie să ne întrebăm de ce acest lucru pare că nu a avut ca efect creșterea ratelor de sinucidere. Unii dintre factori ar putea fi coeziunea socială, familia și vecinii care oferă sprijin, sau un sentiment general de a trece împreună printr-o criză”, a declarat Louis Appleby din cadrul Universității din Manchester, Marea Britanie.

În urma noului studiu s-a constatat faptul că apelurile la liniile telefonice de asistență au crescut mai mult în țările unde a existat mai puțin sprijin financiar pentru persoanele care nu puteau lucra din cauza pandemiei, precum și în țările cu restricții sau carantine mai stricte. „Cu cât măsurile de izolare sunt mai intense, cu atât numărul de apeluri ale oamenilor cu gânduri de sinucidere este mai mare” a adăugat Brülhart.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.