Acasă Sănătate SINDORMUL COLONULUI IRITABIL

SINDORMUL COLONULUI IRITABIL

62
0
(c) BBC Science Focus Magazine

În prezent, există zeci de milioane de persoane care sunt diagnosticate cu sindromul colonului iritabil (IBS). Totuși, în ciuda acestui lucru, nu se cunosc multe informații cu privire la această afecțiune. Potrivit NHS (Serviciul National de Sanatate din Marea Britanie), IBS este, de obicei, o problemă ce persistă pe tot parcursul vieții și care nu are încă un tratament. Cu toate acestea, s-a constatat faptul că anumite diete și unele medicamente ameliorează simptomele.

În prezent, cercetătorii din cadrul KU Leuven din Belgia au descoperit un mecanism responsabil de apariția durerii și disconfortului la nivelul stomacului, în cazul persoanelor care suferă de IBS. Această descoperire ar putea conduce la elaborarea de potențiale noi tratamente antihistaminice.

În cadrul cercetărilor anterioare ale echipei s-a demonstrat faptul că producția de histamină (compus care este produs de sistemul imunitar al organismului ca răspuns la un alergen, precum polenul) a fost legată de durerile abdominale dezvoltate de persoanele ce suferă de IBS.

Totuși, spre deosebire de o reacție alergică, în care răspunsul imun poate fi declanșat în întregul corp, aceștia au descoperit că, în cazul unui colon iritat, producția de histamină a fost localizată în intestin.

„Pe de o parte, există răspunsul imun la un antigen alimentar, precum IBS, care este unul local. „Pe de altă parte, există alergia alimentară, care cuprinde o afecțiune generalizată ce presupune activarea mastocitelor, ce au un impact asupra respirației, tensiunii arteriale și așa mai departe”, a declarat prof. Guy Boeckxstaens, gastroenterolog în cadrul KU Leuven.

Deoarece există o legătură între infecția gastrointestinală (GI) și apariția simptomelor IBS, Boeckxstaens și echipa sa au emis ipoteza conform căreia sistemul imunitar devine sensibil la anumite alimente consumate în timpul infecției. Sensibilitatea poate persista chiar și după ce pacientul s-a recuperat.

Pentru a testa această ipoteză, cercetătorii au studiat un grup de șoareci, pe care l-au împărțit în două subgrupuri. După aceea, aceștia au provocat o infecție GI unui grup și apoi i-au hrănit pe toți cu o proteină numită ovalbumină, despre care se știe că provoacă un răspuns imun la persoanele sensibile.

Apoi, la câteva săptămâni după ce șoarecii infectați și-au revenit, echipa a hrănit din nou întregul grup cu proteina respectivă. Șoarecii care au fost infectați anterior au eliberat, din nou, histamine în intestin, în timp ce aceia care nu au fost infectați nu au avut nici un tip de răspuns. De asemenea, oamenii de știință au observat activarea anumitor celule care produc histamina, denumite mastocite.

După aceea, echipa de cercetători a repetat experimentul, injectând o doză ce conținea gluten, grâu, soia și lapte de vacă la nivelul intestinului, în cadrul unui grup de 12 pacienți umani ce sufereau de IBS. Cercetătorii au observat aceleași tipuri de reacții imune descoperite și în cazul șoarecilor.

În prezent, cercetătorii au demarat un studiu clinic mai amplu pentru a investiga efectul tratamentelor cu antihistimine asupra pacientilor cu IBS.

„Aceasta este o dovadă suplimentară a faptului că mecanismul pe care l-am descoperit are relevanță clinică. Totuși, cunoașterea mecanismului care provoacă activarea mastocitelor este crucială și va conduce la dezvoltarea de noi terapii pentru acești pacienți. Mastocitele eliberează mult mai mulți compuși și mediatori decât doar histamina, așadar dacă am putea bloca activarea acestor celule, vom putea dezvolta terapii mult mai eficiente”, a declarat prof. Boeckxstaens.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.