Michael Baker, medicul care a conceput răspunsul agresiv împotriva coronavirusului din Noua Zeelandă, explică ce a inspirat strategia sa de succes.
Noua Zeelandă a fost lăudată pe larg pentru răspunsul său agresiv la Covid-19. În momentul în care se discutau aceste decizii la nivel de guvern, țara avea doar 10 cazuri active. Dar, Michael Baker, medicul care a formulat strategia de eliminare a virusului în Noua Zeelandă, spune că până și unii dintre colegii săi au crezut, inițial, că este un plan mult prea drastic, fiind dificilă punerea în aplicare a acestuia.
Primul caz de Covid-19 din Noua Zeelandă a fost înregistrat în data de 28 februarie 2020. Similar celorlalte state, în faza inițială, guvernul a planificat să-și consolideze treptat măsurile de control, pe măsură ce virusul se răspândește. Însă Baker, un expert în sănătate publică din cadrul Universității din Otago, care se află în comisia consultativă a guvernului, încă din anul 2019, a considerat că aceasta a fost o abordare greșită. „Am crezut că ar trebui să luăm aceste măsuri, dar într-o ordine inversă”, spune el.
Baker s-a inspirat din raportul Organizației Mondiale a Sănătății și din misiunea sa în China din februarie 2020. Acest lucru l-a convins pe Baker că Noua Zeelandă ar putea, de asemenea, să oprească răspândirea virusului și chiar să-l stopeze în totalitate, dacă implementa o blocare strictă, cât mai curând posibil.
Alți experți au susținut însă că, Noua Zeelandă ar trebui să adopte o abordare mai ușoară, precum Suedia, care nu a fost niciodată blocată pe deplin. Mulți credeau că răspândirea Covid-19 a fost inevitabilă și că o strategie de eliminare „nu va funcționa niciodată”, spune Baker. Alții au considerat că închiderea țării va duce la șomaj în masă, sărăcie și sinucidere, ceea ce va depăși beneficiile adoptării măsurilor de precauție.
În cele din urmă, guvernul a decis să urmeze propunerea lui Baker. În anii 1980, de exemplu, el a ajutat la stabilirea primului program național de schimb de ace din lume, ceea ce a însemnat că ratele de răspândire a HIV în rândul consumatorilor de droguri injectabile din Noua Zeelandă sunt unele dintre cele mai scăzute, la nivel mondial.
„Am crezut că ar trebui să luăm aceste măsuri, dar într-o ordine inversă”.
În data de 25 martie 2020, când Noua Zeelandă a avut doar 205 de cazuri de Covid-19 și niciun deces, guvernul a pus în aplicare unul dintre cele mai stricte blocaje din lume, permițând oamenilor să-și părăsească locuințele doar din motive esențiale, cum ar fi să cumpere mâncare și să meargă la medic. După toate acestea, a urmat închiderea granițelor din Noua Zeelandă față de non resortisanți, în data de 19 martie 2020.
Baker s-a simțit „foarte emoționat” de decizia guvernului, dar și neliniștit, pentru că nu știa dacă va funcționa. „În calitate de om de știință, te simți foarte îngrijorat dacă dai sfaturi, atunci când baza de dovezi nu este încă acolo, în special atunci când este vorba despre ceva care ar putea dăuna sănătății oamenilor”, spune el.
Cu toate acestea, luarea măsurii de carantină la domiciliu a întregii țări, încă de la începutul apariției primelor cazuri de coronavirus, a oferit autorităților timp să consolideze capacitățile de testare și de contactare, care inițial au fost „într-adevăr destul de neplăcute”, spune Baker.
Până în prezent, țara a înregistrat doar 1.515 cazuri de Covid-19 și 22 de decese, nemaifiind înscris niciun caz nou, începând cu 22 mai 2020. Pe data de 8 iunie 2020, Noua Zeelandă și-a ridicat toate restricțiile, cu excepția măsurilor de control la frontieră. „A existat acest uimitor sentiment de relaxare”, spune Baker.
Baker este mândru de reușita din Noua Zeelandă. Acesta avertizează că alte țări, care aparent au ajuns în topul virusului, cum ar fi China și Coreea de Sud, au prezentat focare ulterioare. În data de 15 iunie 2020, Noua Zeelandă a fost zguduită de știrea că două femei au fost testate pozitiv pentru Covid-19, după ce s-au întors din Marea Britanie și au fost lăsate să părăsească carantina devreme, pentru a vizita o rudă pe moarte. Urmărirea extinsă a contactelor este în curs de desfășurare.
Pentru a se feri de un al doilea val de infectare în Noua Zeelandă, Baker consideră că trebuie să fie purtate măști în mijloacele de transport public, aeronave și în cadrul instalațiilor de control la frontieră. Pentru el, un lucru pozitiv care va rezulta după această perioadă de pandemie este faptul că a reușit să demonstreze că măsurile proactive adoptate de către guvern pot proteja publicul, împotriva pericolelor evitabile. Baker speră că acest lucru va inspira acțiuni mai ambițioase, privind schimbările climatice și pierderea biodiversității. „Oamenii spun că sunt nerăbdători să se întoarcă la locul de muncă”, dar ,,există o mulțime de lucruri pe care trebuie să le facem mai bine”, spune el. „Sper că aceasta este lecția pe care o învățăm după acest eveniment teribil”, continuă Baker.
