Acasă Stil de Viață CUM A APĂRUT INTOLERANȚA LA LACTOZĂ

CUM A APĂRUT INTOLERANȚA LA LACTOZĂ

116
0
(c) CHRISTIAN JEGOU/SCIENCE PHOTO LIBRARY

Potrivit celui mai mare studiu de până în prezent privind evoluția intoleranței oamenilor la lactoză, consumul de lapte a fost larg răspândit cu mii de ani înainte ca organismul să fie capabil să-l descompună în mod corespunzător. De asemenea, este posibil ca această capacitate de a descompune lactoza să fi fost dobândită în timpul episoadelor de criză acută, nu treptat în timp.

Deși toți oamenii produc enzima lactază, care descompune lactoza în glucoză și galactoză, încă din perioada infantilă, multe persoane au niveluri mult mai scăzute de lactază după înțărcare, ceea ce înseamnă că acestea nu pot digera corect laptele.

Răspândirea persistenței lactazei, și anume capacitatea de a descompune lactoza după înțărcare, este considerată unul dintre cele mai bune exemple de selecție naturală la om. O treime din populația globală a dobândit această trăsătură în doar câteva mii de ani.

Explicația principală a fost că oamenii au câștigat persistența lactazei atât de repede, deoarece evoluția lor a fost profund împletită într-un ciclu cu lactatele. Pe măsură ce oamenii au fost forțați să dezvolte această rezistență datorită beneficiilor nutriționale ale laptelui, răspândirea persistenței lactazei ar fi crescut, la rândul său, dependența umană de lapte, intensificând presiunea asupra organismului de a fi tolerant la lactoză.

Richard Evershed și colegii săi din cadrul Universității din Bristol, Marea Britanie, au studiat 7000 de reziduuri de grăsime animală care s-au infiltrat în ceramică în 500 de locuri din Europa. Acest lucru a relevat faptul că o dietă în care era inclus și laptele a fost comună în regiune începând cu anul 7000 î.Hr.

Cu toate acestea, dovezile ADN antice au arătat că persistența lactazei nu a fost răspândită până în jurul anului 1000 î.Hr., adică la aproximativ 4000 de ani după ce trăsătura a fost detectată pentru prima dată și la 6000 de ani după ce producția de lapte s-a dezvoltat.

„Deși există multe teorii despre motivul pentru care toleranța la lactoză s-a dezvoltat atât de rapid, acestea variind de la beneficiile conținutului de zahăr al laptelui până la vitamina D, toate sunt excluse pentru că sunt legate de utilizarea laptelui într-un fel sau altul”, a declarat Mark Thomas din cadrul Colegiului Universitar din Londra, un coautor al studiului.

Cartografierea utilizării laptelui în Europa împotriva răspândirii persistenței lactazei nu a arătat nicio corelație, în timp ce modelele computerizate sugerează că foametea și apariția bolilor oferă explicații mai bune.

Folosind schimbările în dimensiunea populației ca indicator al malnutriției, cercetătorii au descoperit faptul că lipsa de hrană a fost o cauză de 689 de ori mai probabilă în ceea ce privește explicarea creșterii toleranței la lactoză decât presiunea constantă de selecție. Folosind densitatea populației ca proxy pentru răspândirea agenților patogeni mortali, ei au descoperit că bolile au avut de 289 de ori mai multe șanse de a explica răspândirea acestui fenomen.

„În aceste perioade de criză, flatulența, crampele stomacale sau diareea de care suferă persoanele intolerante la lactoză s-au transformat într-o chestiune de viață sau de moarte”, a declarat Thomas.

De asemenea, în urma unei analize a datelor de sănătate și genetice realizate de cercetătorii din cadrul Biobank din Marea Britanie s-a sugerat faptul că ideea de co-evoluție pentru oameni și toleranța la lactoză este puțin probabilă.

„Deși era de așteptat ca persoanele tolerante la lactoză să aibă niveluri mai ridicate ale anumitor parametri de sănătate, precum densitatea minerală osoasă, înălțimea sau concentrația de vitamina D, cu excepția unor cifre ușor mai mari ale indicelui de masă corporală, cercetătorii nu au găsit nici o diferență”, a declarat Thomas.

În mod surprinzător, a existat și o mică diferență în proporția de oameni care nu beau lapte de vacă în rândul celor toleranți și intoleranți la lactoză: 6,8% față de 8%.

„Rezultatele sugerează că mulți oameni ar trebui să ia în considerare consumul de lapte pentru beneficiile sale nutriționale, chiar dacă au intoleranță la lactoză. În linii mari, nu este neapărat o problemă atât de mare”, a declarat Evershed.

Simptomele negative asociate consumului de lapte apar doar la unele persoane care au intoleranță la lactoză, probabil din cauza variațiilor bacteriilor din colon. Cercetătorii au adăugat faptul că unii oameni care suferă de efecte secundare pot confunda intoleranța la lactoză cu alergia la lapte.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.