Persoanele cu prediabet care mănâncă exact aceleași alimente precum cele sănătoase pot avea niveluri foarte diferite de zahăr în sânge.
Aceste descoperiri, care au fost prezentate în cadrul conferinței online a Societății Americane pentru Nutriție, sunt cele mai recente dovezi care sugerează faptul că indicele glicemic (IG) este un predictor nesigur al modului în care alimentele afectează nivelul zahărului din sânge.
Ideea din spatele IG este simplă: alimentele sunt punctate în funcție de viteza cu care acestea cresc nivelul de glucoză din sânge. Cele notate peste 70 sunt alimente cu IG ridicat, ceea ce înseamnă că ele cresc rapid nivelul zahărului din sânge. Cele cu sau sub 55 sunt alimente cu IG scăzut, ceea ce înseamnă că produc o creștere mai lentă a glicemiei.
Problema este că tot mai multe dovezi indică faptul că nicio persoană nu metabolizează alimente la fel. De exemplu, în urma unui studiu efectuat în anul 2016 pe 63 de persoane s-a constatat faptul că IG al pâinii albe a variat de la 35 la 103. Atunci când aceleași experimente au fost repetate, răspunsurile glicemiei au variat cu aproximativ 20% chiar la nivelul indivizilor.
„Aceste rezultate plasează pâinea albă în toate cele trei categorii de IG [scăzut, mediu, ridicat], ceea ce indică faptul că metodologia IG nu este reproductibilă nici măcar în condiții foarte standardizate”, a declarat Nirupa Matthan, din cadrul Universității Tufts din Massachusetts, autorul principal al acelui studiu.
În cadrul noului studiu, Mindy Patterson și colegii acestuia din cadrul Texas Woman’s University s-au concentrat asupra persoanelor cu prediabet, o afecțiune în care nivelurile de zahăr din sânge sunt mai mari decât cele normale, dar nu suficient de ridicate pentru a fi considerate diabet de tip 2. Timp de o săptămână, opt participanți au avut o dietă identică, bogată în amidon rezistent, adică un tip de amidon regăsit în ovăz și fasole, care poate ajuta la reglarea nivelului de zahăr din sânge.
Cercetătorii au măsurat nivelurile de zahăr din sângele participanților la începutul și la sfârșitul săptămânii. Analizele au fost efectuate după ce aceștia au băut un pahar de lapte cu ciocolată.
„Am observat variații mari în răspunsurile la glucoză ale participanților atât la început, cât și la sfârșit. Acest lucru a avut loc chiar și după o săptămână în care oamenii au urmat exact aceeași dietă”, a declarat Patterson. Descoperirile, care sunt încă în curs de revizuire, întăresc ideea că nu există un răspuns consistent al glicemiei la anumite alimente.
„Utilitatea indicelui glicemic este foarte limitată. Oamenii sunt de părere că un aliment cu IG scăzut va fi mai sănătos, când, în esență, aceștia nu știu cum va răspunde corpul la acel aliment”, a adăugat Patterson.
Chiar dacă indicele glicemic pare să aibă o funcționalitate limitată, Patterson și Matthan recomandă o dietă diversă și sănătoasă, bazată pe cereale integrale, legume și pește și limitarea consumului de carne roșie și băuturi dulci.
