Societățile umane au devenit incredibil de mari și complexe în ultimele câteva mii de ani și au făcut acest lucru în primul rând datorită agriculturii și războiului. Aceasta este afirmația făcută de o mare societate internațională, care a petrecut mai bine de un deceniu adunând date pe acest subiect. Totuși, nu toată lumea este convinsă de aceste concluzii.
Modul în care oamenii trăiesc în prezent este foarte diferit de felul în care strămoșii noștri au trăit în cea mai mare parte a istoriei. De exemplu, în timp ce strămoșii noștri au cooperat în grupuri de cel mult câteva mii de indivizi, unele societăți moderne sunt formate din peste 1 miliard de oameni și se întind pe suprafețe de milioane de kilometri pătrați. Cu toate acestea, există multe dezbateri cu privire la motivul pentru care societățile s-au schimbat.
Peter Turchin și colegii acestuia din cadrul Complexity Science Hub din Viena, Austria, sunt de părere că cea mai bună modalitate de a explora subiectul este să adopte o abordare globală. Ei au construit o bază de date, denumită Seshat: Global History Databank, care urmărește schimbările la nivelul structurii societății din întreaga lume în ultimii 10.000 de ani. Baza de date este creată de cercetări din domenii foarte diverse, precum arheologie, sociologie, studii religioase și economie.
„Am început în 2011. A fost o un proiect foarte greu. Am vrut să avem un set de date informative cu cât mai multă variabilitate posibilă, deoarece testăm teorii globale, adică idei care se aplică tuturor societăților umane”, a declarat Turchin.
În prezent, cercetătorii au construit un model computerizat, care utilizează baza de date Seshat pentru a testa acele idei globale.
Potrivit lui Turchin, aproape toate ideile presupun că agricultura a fost o condiție prealabilă pentru complexitatea socială, parțial pentru că aceasta permitea surplusurile alimentare și acumularea de bogăție. „Este atât de evident”, a relatat acesta.
Dincolo de asta, el este de părere că există două idei de bază despre ceea ce a determinat societățile să devină mai complexe. Prima este că a existat un nivel de cooperare: de exemplu, necesitatea de a dezvolta infrastructura și de a gestiona riscul pierderii recoltelor. A doua este că a fost un conflict, fie sub forma unor lupte interne la nivelul unei societăți, fie a unui război extern cu grupurile vecine.
După ce au trecut ideile concurente prin model, Turchin și colegii săi au afirmat faptul că dețin dovezi solide ale faptului că nivelul de complexitate a fost determinat, în mare măsură, de doar una dintre aceste variabile suplimentare: războiul extern.
Ei sunt de părere că adoptarea noilor tehnologii militare a precedat adesea o schimbare treptată a dimensiunii geografice a societăților cu 300 până la 400 de ani. De exemplu, războiul cu carele a apărut și s-a răspândit în Eurasia și Africa în urmă cu aproximativ 3700 de ani. Câteva secole mai târziu, au apărut societăți mult mai mari decât cele văzute înainte, inclusiv Noul Regat Egiptean, care se întindea pe o suprafață de 1 milion de kilometri pătrați.
„Cred că nucleul ideilor noastre este foarte solid”, a declarat Turchin. Totuși, el nu se așteaptă să existe o acceptare universală a concluziilor.
„O parte din mine adoră ideea acestui gen de muncă: să încerc să reduc istoria la o serie de ecuații. Totuși, nu pot fi de acord cu presupunerea de pornire, și anume aceea că variabilele complicate pot fi codificate fără ambiguitate într-o bază de date. De exemplu, ei măsoară complexitatea ierarhică în termeni de ierarhie militară, ierarhie administrativă și ierarhie de așezări. Imaginați-vă că încercați să determinați cifre pentru acele variabile la nivelul Statelor Unite din prezent. Dacă ați întreba 10 experți diferiți, ați putea obține 10 răspunsuri diferite. Acum imaginați-vă că încercați să faceți același lucru pentru o societate antică, despre care nici măcar nu există înregistrări scrise care să vă ajute”, a declarat Roderick Campbell din cadrul Universității din New York.
David Wengrow din cadrul Colegiului Universitar din Londra este de părere că aceste concluzii ar putea fi un artefact al ipotezelor inițiale, în special ideea că societățile evoluează de la simplu la complex într-un mod care poate fi măsurat obiectiv. Wengrow și colegul său, regretatul David Graeber, au publicat în anul 2021 o carte în care argumentează împotriva unui astfel de model liniar pentru dezvoltarea societăților umane și pun la îndoială teoria conform căreia toate societățile umane erau mici și simple înainte de inventarea agriculturii.
Cu toate acestea, Campbell a observat unele aspecte pozitive. „Acest studiu ridică întrebări despre modul în care analizăm istoria și înțelegem trecutul. Despre asta este știința”, a adăugat el.
