Cercetătorii au descoperit în creierul șoarecilor o serie de celule responsabile de generarea febrei și a altor simptome ale unor boli. Această descoperire ar putea îmbunătăți tratamentele pentru boli cronice.
Toate animalele răspund la îmbolnăvire în aproape același mod. Acestea experimentează simptome precum febră, oboseală, pierderea poftei de mâncare și frisoane. În cadrul studiilor anterioare s-a sugerat faptul că febra ajută animalele să supraviețuiască episoadelor de boală prin creșterea temperaturii corpului, care îngreunează supraviețuirea agenților patogeni, în timp ce starea de oboseală și pierderea poftei de mâncare au fost legate de reglarea nivelului de energie.
Pentru a identifica părțile creierului responsabile de coordonarea acestor comportamente, Catherine Dulac și colegii acesteia din cadrul Universității Harvard au injectat un grup de șoareci cu molecule care induc efecte similare unei boli adevărate. Ei au folosit astfel de molecule pentru a evita riscul ca un agent patogen real să se răspândească necontrolat.
O moleculă denumită lipopolizaharidă imită efectele unei infecții bacteriene, în timp ce alta, denumită acid poliinozinic-policitidilic, imită o infecție virală. Ambele molecule declanșează un răspuns inflamator acut care, la rândul său, provoacă simptome precum febra.
Cercetătorii au folosit secvențierea și imagistica cu fluorescență pentru a determina neuronii care au fost cei mai activi în creierul șoarecilor în timpul bolii induse. Ei au bănuit că neuronii responsabili pentru reglarea simptomelor bolii trebui să fie localizați în hipotalamus. „Acolo are loc controlul apetitului și termoreglarea”, a declarat Dulac.
Echipa a descoperit o populație de neuroni în zona preoptică medială ventrală a hipotalamusului, care este, în general, responsabilă pentru termoreglarea organismului. Acești neuroni au fost activați foarte puternic de moleculele producătoare de boli.
Pentru a confirma descoperirile, echipa a inhibat apoi genetic acești neuroni, astfel încât ei să nu fie activați în timpul bolii. Șoarecii modificați nu au făcut febră atunci când li s-a administrat una dintre moleculele producătoare de boli. De asemenea, aceștia au experimentat o scădere mai mică a apetitului și un nivel mai redus de frisoane. Totuși, șoarecii erau încă obosiți, ceea ce sugerează că acest simptom este reglat de niște neuroni aflați într-o altă parte a creierului.
Dulac a declarat faptul că este încrezătoare că oamenii au o populație similară de neuroni, care controlează simptomele bolii. „Hipotalamusul mamiferelor este extrem de conservat”, a adăugat ea.
De asemenea, ea speră că aceste descoperiri vor ajuta cercetătorii să dezvolte tratamente pentru a reduce simptomele bolii cronice. „Descoperirile noastre pot fi utilizate pentru a pune întrebări care ar putea aduce beneficii sănătății umane. De exemplu, una dintre întrebări ar putea fi ce se întâmplă dacă acești neuroni ai bolii sunt activați frecvent inclusiv în primele etape ale vieții?”, a adăugat Dulac.
„Una dintre cele mai mari amenințări la supraviețuire este infecția. Dacă celulele din corpul nostru sunt infectate, acestea încep să emită semnale „imunitare”, dar dacă asta ar fi tot ce s-ar întâmpla, s-ar produce un răspuns prea mic, prea local. În cadrul acestui studiu s-a descoperit un nou grup de neuroni hipotalamici care sunt activați de semnale imune. Aceștia provoacă răspunsul puternic care este necesar pentru a determina corpul să lupte împotriva infecției”, a declarat Marysia Placzek din cadrul Universității Sheffield din Marea Britanie.
