Conform unui studiu realizat pe celule prelevate de la șoareci, sistemul imunitar poate elimina plăcile de proteine din creier asociate cu boala Alzheimer folosind ciclul circadian. Totuși, acest proces poate fi afectat de lipsa somnului.
Ciclul circadian este un ceas intern, care reglează somnul și o gamă largă de alte procese corporale și care durează aproximativ 24 de ore. Deși medicii au observat de mult timp faptul că persoanele cu boala Alzheimer au tulburări atât ale somnului, cât și ale ciclului circadian, motivul pentru care are loc acest lucru rămâne neclar.
În prezent, Jennifer Hurley și colegii acesteia din cadrul Institutului Politehnic Rensselaer din New York au găsit un posibil mecanism prin care plăcile de beta-amiloid, care se găsesc în număr mare în creierul persoanelor cu Alzheimer, ar putea fi legate de somn. Hurley și echipa ei sunt de părere că plăcile sunt îndepărtate de macrofage, celule imunitare care distrug materialul străin, conform ritmurilor zilnice ale corpului.
Cercetătorii au ajuns la această concluzie în urma unor studii de laborator. Ei au extras macrofage din măduva osoasă a șoarecilor și le-au hrănit cu plăci de beta-amiloid, tratate cu etichete fluorescente, în diferite momente ale zilei. Prin numărarea plăcilor pe care celulele le-au consumat, cercetătorii au putut identifica ritmurile circadiene ale macrofagelor.
De asemenea, Hurley și echipa ei au identificat o clasă de proteine controlate de ritmul circadian, denumite sulfați de heparan, despre care sunt de părere că ar putea semnala macrofagelor momentul în care acestea trebuie să îndepărteze plăcile. Deși aceste proteine controlează multe procese, de obicei, ele sunt asociate cu inflamația.
„Înțelegerea momentului și mecanismelor procesului de eliminare a plăcilor ar putea conduce la dezvoltarea de noi tratamente pentru unele dintre simptomele bolii Alzheimer. În cazul unui creier sănătos, acumularea de plăci de beta-amiloid fluctuează, dar această oscilație se poate opri pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, ceea ce conduce la formarea mai multor plăci. Din moment ce știm că această oscilație dispare cu timpul, am putea încerca să o simulăm în cazul pacienților cu Alzheimer”, a declarat Hurley.
O întrebare importantă în domeniul cercetării bolii Alzheimer este dacă plăcile de beta-amiloid sunt o cauză sau un simptom al bolii. Unele tratamente care îndepărtează plăcile nu par să atenueze simptomele bolii, ceea ce i-a nedumerit pe cercetători. Totuși, Hurley este de părere că descoperirea echipei sale ar putea avea în continuare implicații importante, deoarece macrofagele elimină și alte proteine asociate cu boala Alzheimer, precum fibrele tau răsucite. „Dacă macrofagele preiau și elimină plăcile de beta-amiloid, este probabil ca acestea să acționeze similar și în cazul fibrelor tau”, a adăugat ea.
Indiferent de rolul exact pe care plăcile de beta-amiloid îl joacă în cadrul bolii, acumularea acestora este un factor de risc pentru boala Alzheimer.
„Studiul subliniază rolul important al ritmurilor circadiene în eliminarea plăcilor de beta-amiloid. Prin urmare, este foarte important să avem ritmuri circadiene robuste. Persoanele precum muncitorii în ture de noapte sau personalul din prima linie vor fi expuși unui risc mai mare”, a declarat Russell Foster din cadrul Universității din Oxford.
