ViTeach: Un mediu virtual de învățare pentru educația modernă
Irina M. VARZARU, Bianca E. NICA, Antonela TOMA
Odată cu evoluția accelerată a tehnologiei, societatea se îndreaptă tot mai mult către substituirea omului cu versiuni digitale. Privind contextul actual, școala virtuală poate evolua dintr-o soluție alternativă pentru condiții pandemice, în ceea ce pare (a defini) viitorul educațional. În acest scop, lucrarea noastră propune o platformă didactică – numită „ViTeach”, introducerea unui „profesor” virtual care imită interacțiunea umană, fiind programat să identifice punctele tari și cele slabe ale elevului, sau chiar emoțiile evidențiate prin scanare facială.
Întâi de toate, pentru a ne forma o oarecare imagine asupra opiniei publice privind școala virtuală, am realizat un studiu adresat studenților de la: Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației din cadrul UPB, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul USAMV, Academia de Studii Economice din București. În urma completării unui chestionar compus din 6 întrebări de către cei 300 de reprezentanți, am expus în lucrarea noastră rezultatele obținute. Astfel, observăm că majoritatea studenților nu sunt tocmai încântați de interacțiunea cu profesorul, și preferă să consulte internetul când se lovesc de o problemă școlară. De asemenea, peste 55% sunt nevoiți să parcurgă o distanță de peste 100 km pentru a participa la facultate.
La baza sistemului prin care aplicația se adaptează la nevoile fiecărui elev se află modul de învățare automată. Orice interacțiune cu utilizatorul reprezintă o nouă sursă de informații din care algoritmul de inteligență artificială învață, ca apoi să poată anticipa viitoarele cerințe ale studentului. Astfel, se utilizează tehnologii precum PLN (procesarea limbajului natural), ce oferă „profesorului” virtual posibilitatea de a înțelege dialogul asemeni unui om obișnuit; recunoaștere și asistență vocală, prin care limba vorbită este transformată în text scris; scanarea facială, cu ajutorul căreia elevul poate alege să fie monitorizat în timpul studiului pentru a nu fi distras și, totodată, pentru a urmări reacțiile acestuia la explicațiile „profesorului”.
