Copiii care se dezvoltă în case în care există un număr mai mare de cărți tind să aibă un declin cognitiv mai mic atunci când ajung la bătrânețe, chiar și atunci când se iau în considerare factori precum statutul financiar și educația. Descoperirea sugerează faptul că îmbogățirea cognitivă timpurie are efecte protectoare de lungă durată asupra creierului.
În urma studiilor anterioare s-a descoperit faptul că acei copii care dispun de biblioteci mari la domiciliu sunt mai predispuși să se descurce bine la școală și în carierele lor ulterioare. Ella Cohn-Schwartz și colegii ei din cadrul Universității Ben-Gurion din Negev din Israel s-au întrebat dacă beneficiile expunerii timpurii la cărți se extind până la bătrânețe.
Aceștia au analizat un set de date ce cuprindea peste 8000 de bărbați și femei din 16 țări europene, cu vârste mai mari de 65 de ani și care nu sufereau de boala Alzheimer. Persoanele analizate au făcut teste de memorie în anii 2011 și 2013 ca parte a Sondajului de sănătate, îmbătrânire și pensionare din Europa. Testele au inclus încercarea de a memora liste de cuvinte și denumirea cât mai multor animale în decurs de 1 minut.
Participanții au fost rugați să-și amintească numărul aproximativ de cărți din casele în care au crescut atunci când erau copii: nici o carte, un raft (aproximativ 25 de cărți), o bibliotecă (aproximativ 100 de cărți), două biblioteci sau mai multe.
Cei care au crescut cu colecții mai mari de cărți au avut rezultate mai bune în toate testele de memorie. De asemenea, aceștia au avut un declin cognitiv mai lent, înregistrându-se o scădere mai mică a scorurilor testelor între anii 2011 și 2013.
„Acest lucru se poate datora faptului că expunerea lor timpurie la citit i-a încurajat să citească și mai multe cărți, ceea ce, la rândul său, le-a sporit „rezerva cognitivă””, a declarat Cohn-Schwartz. Activitățile stimulatoare din punct de vedere intelectual, precum cititul, sunt metode cunoscute pentru crearea de conexiuni suplimentare în creier, care au efect benefic împotriva proceselor degenerative, precum cele observate în cazul bolii Alzheimer.
„Este foarte probabil ca acele persoane să fi dezvoltat acele conexiuni suplimentare în primele etape ale copilăriei”, a declarat Ralph Martins din cadrul Universității Edith Cowan din Perth, Australia.
Atunci când cercetătorii au folosit tehnici statistice pentru a lua în calcul statutul financiar, educația, sănătatea fizică și alți factori ai participanților, rezultatele au fost aceleași. „Acest lucru sugerează faptul că bibliotecile nu sunt doar un indicator al unei situații financiare mai bune”, a declarat Cohn-Schwartz.
Cu toate acestea, Martins remarcă faptul că acei copiii care se dezvoltă în case în care există un număr mai mare de cărți sunt probabil încurajați să întreprindă și alte activități stimulatoare din punct de vedere cognitiv, precum practicarea unui sport și cântatul la instrumente muzicale.
În urma unui studiu desfășurat recent în SUA, 800 de persoane în vârstă au fost chestionate cu privire la dezvoltarea lor din punct de vedere cognitiv din primele perioade ale copilăriei. În plus, aceștia au fost întrebați dacă în copilărie au dispus de abonamente la ziare, enciclopedii sau atlase, cât de des au citit cărți și dacă au învățat limbi străine. În urma efectuării unor autopsii cerebrale s-a arătat faptul că persoanele care au crescut într-un mediu benefic pentru dezvoltarea lor din punct de vedere cognitiv au prezentat mai multe semne ale bolii Alzheimer.
