Oficialii Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) au anunțat implementarea unui sistem de denumire a mutațiilor noului coronavirus care utilizează litere din alfabetul grecesc.
Conform noii scheme, mutația B.1.1.7, identificată pentru prima dată în Marea Britanie, denumită în mod uzual varianta Kent, este etichetată ca fiind „alfa”. Mutația B.1.351 identificată în Africa de Sud este „beta”, mutația P.1 care a apărut în Brazilia este „gamma”, iar mutația B.1.617.2 detectată pentru prima dată în India este „delta”. Conform reprezentanților din cadrul OSM, aceste etichete cu litere grecești vor fi date doar „mutațiilor îngrijorătoare” și „mutațiilor de interes”.
Cercetătorii cereau de ceva timp implementarea unui sistem alternativ de denumire a mutațiilor coronavirusului, susținând faptul că numele științifice ale acestora sunt dificil de pronunțat și că acest lucru determină mulți oameni să se refere la ele prin intermediul unor repere geografice, ca de exemplu „mutația indiană”.
Acest lucru „învinovățește în mod nedrept oamenii din acele locații”, a declarat Mark Pallen din cadrul Institutului Quadram din Norwich, Marea Britanie. Pallen, care a dezvoltat recent un sistem automatizat pentru a genera nume latine și grecești pentru specii bacteriene noi, a sugerat faptul că o abordare similară cu cea utilizată pentru denumirea furtunilor ar putea fi utilă pentru generarea de nume neutre și mai ușor de reținut pentru mutațiile coronavirusului.
Sistemele utilizate pentru denumirea și urmărirea variațiilor genetice ale coronavirusului vor fi folosite în continuare de către oamenii de știință și în cercetarea științifică, deoarece acestea „transmit informații științifice importante”, a declarat un oficial din cadrul OMS într-un comunicat de presă din data de 31 mai. Totuși, noile etichete bazate pe alfabetul grecesc vor „fi utile în discuțiile publice”, a postat pe Twitter Maria Van Kerkhove, lider tehnic în cadrul OMS.
De asemenea, evitarea referirii la mutațiile coronavirusului folosind repere geografice ar putea să încurajeze țările să detecteze și să raporteze rapid variațiile, ceea ce este crucial pentru gestionarea răspândirii lor. „Nicio țară nu ar trebui să fie stigmatizată pentru detectarea și raportarea mutațiilor. La nivel global, avem nevoie de o supraveghere robustă a tuturor mutațiilor”, a adăugat Maria Van Kerkhove.
Virusurile suferă mutații în mod natural, pe măsură ce se răspândesc la nivelul unei populații. Majoritatea mutațiilor virusului SARS-CoV-2 sunt inofensive și au un impact redus. Totuși, aceste noi mutații apar atunci când unele dintre variații au ca rezultat evoluția unor forme ale virusului care au proprietăți diferite de cel original.
Potrivit OMS, mutațiile îngrijorătoare includ variante ale coronavirusului care s-au descoperit că se răspândesc mai rapid, care provoacă boli mai grave sau care rezistă la medicamente sau vaccinuri. Alfa, beta, gamma și delta au fost catalogate drept variante îngrijorătoare. Începând cu data de 27 mai, cifrele publicate de către Public Health England au arătat faptul că peste 38% din noile cazuri de coronavirus din Marea Britanie au fost cauzate de mutația delta.
Variantele de interes sunt cele care determină transmiterea în comunitate, adică cele care se răspândesc în mai multe țări sau care sunt catalogate ca fiind semnificative de către Grupul de lucru SARS-CoV-2 pentru evoluția virusului din cadrul OMS. Exemple de mutații de interes includ epsilon, ale cărui mostre au fost identificate pentru prima dată în SUA în luna martie 2020 și theta, care a fost identificat pentru prima dată în Filipine în luna ianuarie 2021.
„Pentru a simplifica comunicarea publică, OMS încurajează autoritățile naționale, mass-media și altele organizații să adopte aceste noi etichete”, a declarat un reprezentant din cadrul OMS.
