Arheologii au descoperit fosila unui craniu uman în Republica Cehă. Aceștia susțin că fosila își are originea în una dintre cele mai vechi populații umane moderne din Eurasia.
Rămășițele osoase, despre care se crede că au o vechime mai mare de 45.000 de ani, au fost folosite pentru reconstituirea unui set complet de ADN, cunoscut sub numele de genom, al unui om modern timpuriu.
Informațiile genetice obținute provin de la un craniu uman, descoperit în cadrul unui sit arheologic, lângă orașul Praga, Republica Cehă. Acesta a fost numit Zlatý kůň („cal de aur” în cehă) și se crede că are în componență cel mai vechi genom uman modern reconstruit până în prezent.
Descoperirile arheologice, publicate în revista Nature Ecology & Evolution, sugerează că 3% dintre strămoșii femeii descoperite erau neandertali. Aceasta a trăit într-o perioadă apropiată de cea când neandertalii se încrucișau cu oamenii moderni.
Anterior descoperirii arheologice, cea mai veche secvență completă de ADN a oamenilor moderni provenea de la un os de picior vechi de 45.000 de ani, care a aparținut unui bărbat găsit într-un oraș din Siberia, numit Ust’-Ishim.
Deși atât genomul nou, cât și genomul Ust’-Ishim conțin aproximativ aceeași cantitate de ADN neandertalian, cercetătorii susțin faptul că genomul lui Zlatý kůň ar putea fi cu câteva sute de ani mai vechi, întrucât fragmentele osoase ale acesteia erau, în medie, mult mai lungi.
Echipa de arheologi consideră că femeia a făcut parte din una dintre cele mai vechi populații umane moderne din Eurasia, după ce oamenii moderni au părăsit Africa în urmă cu aproximativ 50.000 de ani.
Acest lucru s-a întâmplat înainte de existența populațiilor care au dat naștere la descendenții europeni și asiatici actuali, separați în urmă cu aproximativ 41.000 de ani.
„În urma analizei datelor genomice, am putut aproxima perioada în care a trăit femeia. Aceasta se situează la o distanță de 60 – 80 de generații după încrucișarea populațiilor de neandertalieni și oamenii moderni care au părăsit Africa”, a declarat prof. Johannes Krause, autor principal al studiului și director la Institutul Max Planck de Antropologie Evolutivă.
Cu toate acestea, echipa de arheologi susține că Zlatý kůň aparținea unei populații care nu a avut descendenți genetici în europenii sau asiaticii moderni, dispărând în urmă cu aproape 40.000 de ani.
O explicație posibilă este aceea că un eveniment vulcanic masiv în Italia, cunoscut sub numele de Erupția Campaniană Ignimbrite, ar fi putut afecta climatul din emisfera nordică și a redus șansele de supraviețuire ale neanderthalienilor și primilor oameni moderni din mai multe zone ale Europei.
„Este destul de interesant faptul că primii oameni moderni din Europa nu au reușit să supraviețuiască. La fel ca în cazul lui Ust’-Ishim și celui mai vechi craniu european descoperit în Oase 1, Zlatý kůň, nu a existat o continuitate genetică a oamenilor moderni care au trăit în Europa, în urmă cu 40.000 de ani în urmă”, a declarat Krause.
