Acasă Cultură SCHIMBAREA FORMEI CRANIULUI UMAN ÎN ULTIMII 160.000 ANI

SCHIMBAREA FORMEI CRANIULUI UMAN ÎN ULTIMII 160.000 ANI

82
0
(c) M. Ponce de León and Ch. Zollikofer/Univ. of Zurich

Conform unui studiu, transformarea fizică a craniului uman în ultimii 160.000 de ani a fost probabil determinată de modificări ale feței provocate de dietă și de schimbări ale stilului de viață, și nu din evoluția creierului în sine, așa cum se credea anterior.

Deși craniul oamenilor moderni timpurii, care datează din urmă cu 200.000 de ani, nu este foarte diferit ca mărime față de cel al oamenilor din prezent, acesta are o formă semnificativ diferită, ceea ce sugerează faptul că creierul a devenit mai rotund în timp.

Ipoteza principală este aceea că schimbările de comportament, precum dezvoltarea instrumentelor și a artei, au determinat schimbarea formei creierului speciei Homo sapiens și, la rândul său, a craniului care îl protejează.

Pentru a investiga cauzele din spatele transformării carcasei cerebrale, Christoph Zollikofer și colegii acestuia din cadrul Universității din Zurich, Elveția, au restaurat digital craniile a 50 de hominini descoperiți în Etiopia și Israel, inclusiv H. sapiens, precum și specimene de Homo erectus și Neanderthal pentru comparație. După aceea, modelele 3D ale fosilelor au fost comparate cu 125 de specimene umane moderne.

Compararea în premieră a craniilor copiilor umani moderni timpurii cu cel al adulților le-a permis cercetătorilor să izoleze rolul creierului în evoluția craniului.

Echipa a fost surprinsă să constate că, în timp ce dimensiunea și proporțiile craniilor copiilor H. sapiens care au trăit în urmă cu 160.000 de ani erau, în mare măsură, comparabile cu cele ale copiilor din prezent, craniile adulților timpurii erau foarte diferite de cele ale adulților moderni, strămoșii oamenilor având fețe mult mai lungi și trăsături mai pronunțate.

Deși fețele umane continuă să se dezvolte până la vârsta de aproximativ 20 de ani, creierul atinge aproximativ 95% din dimensiunea adultă până la vârsta de 6 ani.

„Dacă cutiile craniene ale copiilor, care aveau un creier aproape complet dezvoltat, se aseamănă cu cele oamenilor din prezent, dar craniile adulților sunt foarte diferite, putem exclude teoria că forma creierului s-a schimbat semnificativ. În consecință, dacă nu creierul conduce această schimbare, trebuie să căutăm altă explicație, precum respirația, mâncarea sau mișcarea”, a declarat Zollikofer.

Cercetătorii au emis cu prudență ipoteza că schimbările în dietă sau o nevoie redusă de oxigen ar fi putut fi responsabile.

Fețele oamenilor moderni sunt mult mai mici și cu indentări mai subtile, decât cele ale strămoșilor noștri. Studiile arată că această schimbare s-a accelerat atunci când vânătorii-culegătorii au devenit agricultori (în urmă cu aproximativ 12.000 de ani) și când aceștia au început să consume alimente mai moi, probabil datorită forțelor mai mici de produse în timpul procesului de masticație aplicate asupra craniului.

Există puține dovezi ale schimbărilor alimentare majore între epoca de piatră de mijloc și cea târzie, adică atunci când au avut loc aceste schimbări. Dintre numeroasele cauze posibile, o reducere a aportului de oxigen ar putea fi mai probabilă, deoarece oamenii au dezvoltat cutii toracice mai mici, iar capacitatea pulmonară a fost mai redusă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.