Se estimează că aproximativ 15% dintre oamenii din întreaga lume suferă de migrene. Acestea afectează femeile de trei ori mai frecvent decât bărbații, deși cauzele nu sunt cunoscute încă. Studierea migrenelor s-a dovedit a fi dificilă, deoarece simptomele sunt sporadice și pot dura câteva zile, în timp ce aparatele RMN necesare pentru a le înregistra sunt de obicei la mare căutare în scopuri clinice.
De asemenea, oamenii sunt destul de greu de convins să efectueze o analiză RMN, care presupune un anumit disconfort, atunci când aceștia suferă de greață sau dureri de cap intense. Cu toate acestea, Anne Stankewitz și colegii acesteia din cadrul Universității Ludwig Maximilian din München, Germania au reușit să convingă câteva persoane să efectueze o analiză RMN, în cadrul unui experiment.
„Persoanele care suferă de migrene au fost dispuse să contribuie la cercetare pentru a ne ajuta să înțelegem boala mai bine”, a declarat Stankewitz.
Echipa de cercetători a înscris în program 50 de persoane cu migrene. În momentul în care persoanele începeau să aibă simptome specifice migrenei, acestea trebuiau să contacteze cercetătorii. În cazul în care în momentul apelului exista un aparat RMN disponibil, persoanele erau aduse pentru scanare. Aparatul înregistrează fluxul sanguin din creier, acesta reprezentând o unitate de măsură a activității neuronale.
Pe parcursul întregului ciclu de migrenă, participanții au efectuat, în mod repetat, mai multe analize RMN, astfel încât să se poată obține informații cu privire la fluxul sanguin din creier pe parcursul întregii perioade de durere, care poate dura până la câteva zile. Aceste scanări au avut loc în primele ore ale dimineții, înainte ca aparatul să fie necesar pentru utilizarea clinică.
Înregistrările au fost încheiate atunci când participanții au transmis cercetătorilor faptul că au început să sufere un al doilea atac de migrenă. Din grupul de 50 de persoane, cercetătorii au obținut date complete pentru 12 dintre aceștia, mai exact 11 femei și un bărbat. Cel mai scurt ciclu de migrenă înregistrat a durat șapte zile, iar cel mai lung a durat 21 de zile.
Echipa a constatat faptul că activitatea comună dintre hipotalamus și sistemul limbic a reprezentat cheia atacului de migrenă. Printre altele, sistemul limbic este implicat în reglarea emoțiilor și a durerii, în timp ce hipotalamusul acționează precum un metronom pentru activitatea creierului.
În timpul unui ciclu de migrenă, nivelul de conectivitate dintre hipotalamus și sistemul limbic a fost scăzut. Acest nivel a crescut treptat pe parcursul ciclului, atingând apogeul chiar înainte de a începe un al doilea atac de migrenă.
„Acesta se poate datora hipotalamusului, care încearcă să țină sub control zonele limbice ale creierului, dar în cele din urmă eșuează”, a declarat Stankewitz. Cercetătorii sunt de părere că atacurile de migrenă se datorează acestei pierderi a controlului. „Studiul nostru subliniază importanța cercetărilor, în faza anterioară durerilor de cap, unde diferiți factori declanșatori pot prezice o migrenă viitoare”, a adăugat aceasta.
Stankewitz speculează faptul că persoanele care suferă de migrene pot avea o legătură genetică defectuoasă între hipotalamus și sistemul limbic. Ea a observat faptul că, deși bărbații și femeile pot avea declanșatori diferiți în ceea ce privește migrenele, mecanismul este cel mai probabil comun.
„Cercetarea în sine este o operațiune logistică fenomenală, dar sunt de părere că aceste rezultate nu demonstrează faptul că hipotalamusul pierde controlul sistemului limbic în timpul unei migrene. Cu toate acestea, legătura dintre aceste regiuni ale creierului poate avea un alt efect. Aceasta ar putea explica de ce unii bolnavi de migrenă se simt mult mai bine după ce se recuperează în urma unei dureri de cap, deoarece sistemul limbic este implicat în emoții”, a declarat Amanda Ellison din cadrul Universității Durham din Marea Britanie.
