Acasă Cultură RĂMĂȘITE DE HOMO SAPIENS GĂSITE ÎNTR-O PEȘTERĂ DIN BULGARIA

RĂMĂȘITE DE HOMO SAPIENS GĂSITE ÎNTR-O PEȘTERĂ DIN BULGARIA

190
0

Rămășițele de Homo sapiens datează de aproximativ 44.000-46.000 de ani, susțin cercetătorii.

Cercetătorii spun că un dinte și șase fragmente osoase, găsite într-o peșteră din Bulgaria, reprezintă cele mai vechi rămășite de Homo sapiens, existente în Europa.

Până în prezent, cele mai vechi fosile ale oamenilor de pe continent,datează din urmă cu 45.000 de ani. Totuși,acest număr se bazează pe date privind sedimentele și artefactele asociate cu fosilele. Rămășițele nou găsite datează de aproximativ 44-46 de mii de ani, raportează cercetătorii, în data de 11 mai, în cadrul jurnalului Nature.

Un raport anterior, cu privire la vechile fosile umane din Europa, s-a axat pe un fragment de craniu, identificat pe suprafața Greciei de astăzi. Respectiva fosilă are o vechime decel puțin 210.000 de ani, ceea ce ar face-o,de departe, cea mai veche. Perioada și identificarea speciilor respective reprezintă încă detalii controversate.

Noile descoperiri din peștera Bacho Kiro, din Bulgaria, au adus noi dovezi cu privire la scenariul în care, specia de Homo sapiens a ajuns în Orientul Mijlociu, în urmă cu aproximativ 50.000 de ani, iar apoi s-a dispersat rapid în Europa și Asia Centrală, concluzionează oamenii de știință.

Cu excepția dinților, noile fosile erau prea fragmentate pentru a fi identificate pe baza aspectului lor. Cu toate acestea, cercetătorii au putut extrage proteine din fosile. O analiză a modului în care au fost aranjate blocurile constituente ale proteinelor, care pot face diferența între diverse specii de animale, a sugerat faptul că acestea ar fi de proveniență umană, relatează paleoantropologul Jean-Jacques Hublin,din cadrul Institutului Max Planck pentru Antropologie Evoluționară din Leipzig, Germania, alături de colegii săi. ADN-ul mitocondrial, moștenit de obicei de la mamă, obținut în cazul a șase din cele șapte fosile, a identificat, de asemenea, faptul că fosilele proveneau de la oameni.

Un al doilea studiu realizat de mulți dintre aceiași cercetători și condus de către arheologul Helen Fewlass raportează vârstele estimative ale descoperirilor din Bacho Kiro. Datele radiocarbonice ale fosilelor și a calculelor de vârstă pentru ADN-ul mitocondrial recuperat, bazate pe comparații între ADN-ul mitocondrial al oamenilor antici și al celor din prezent, au dezvăluit constant faptul că, descoperirile au o vechime de aproximativ 46.000 de ani. Declarațiile au fost făcute de cercetători, în data de 11 mai, în cadrul jurnalului Nature Ecology & Evolution.

Oamenii care au ajuns în Bulgaria, în urmă cu aproximativ 46.000 de ani, au făcut unelte din oase (rândul de sus) și pandantive din dinți de urs, precum și alte ornamente personale (rândul de jos).
J.-J. HUBLIN ET AL / NATURE 2020

Mai mult decât atât, artefactele din piatră și ornamentele personale, găsite în aceleași locuri cu fosilele umane, sunt primele exemple de schimbare în ceea ce privește instrumentele și ornamentele, din ceea ce este cunoscut drept cultura paleolitică superioară, declară Hublin și colegii săi. Pe lângă săpături anterioare realizate în zona Europei, noile descoperiri indică faptul că instrumentele paleolitice inițiale au fost realizate doar cu câteva mii de ani înainte de a fi înlocuite cu instrumente conexe din cultura aurignaciană, de acum 43.000 de ani în urmă.

Noile unelte din piatră și pandantive realizate din dinți de urs, găsite în peșteră, par să fi inspirat obiecte similar, realizate câteva mii de ani mai târziu, de către neandertalii vest-europeni, susține Hublin, sugerând faptul că oamenii antici din Bulgaria s-au amestecat cu neandertalii nativi. „Peștera Bacho Kiro oferă dovezi asupra faptului că aceste grupuri de pionieri de Homo sapiens au adus noi comportamente în Europa, interacționând cu neandertalii locali”, mai declară Hublin.

Deși este posibil, neandertalii au făcut bijuterii din gheare de vultur, în urmă cu aproximativ 130.000 de ani. Acest lucru s-a întâmplat cu mult timp înainte, când se credea că, Homo sapiens a ajuns pentru prima dată în Europa, iar, astfel, neandertalii ar putea să nu fi fost influențați de podoabele nou-veniților, susține paleoantropologul Chris Stringer, din cadrul Muzeului de Istorie Naturală din Londra, care nu a participat la noile studii.

Grupurile umane care au adus prelucrarea inițială a paleoliticului superior în Europa, ar fi putut fi prea mici pentru a rămâne sau a supraviețui mult timp, mai ales atunci când s-au confruntat cu un număr mai mare de neandertali și fluctuații climatice frecvente la acea vreme, susține Stringer. Din motive încă neclare, producătorii de instrumente aurignaciene, au fost cei care au luat naștere, pentru prima dată, în Europa, și au asistat la „un final fizic, dar nu genetic” al neandertalilor, unele ADN-uri supraviețuind în Homo sapiens, ca urmare a creșterii anterioare, mai spune el.

Descoperirile din Bacho Kiro completează imaginea locului în care s-au găsit Homo sapiens în sud-estul Europei, într-o perioadă deja cunoscută că a inclus întrepătrunderea dintre oameni și neandertali, susține arheologul Paul Pettitt, din cadrulUniversității Durham, Anglia, care nu făcea parte din echipa lui Hublin. La fel ca Stringer, Pettitt suspectează faptul că șederea oamenilor antici în Bacho Kiro „a fost scurtă, iar, în cele din urmă, s-a soldat cu un eșec”.

De asemenea, peste 11.000 de fragmente de oasede animale dezgropate în Bacho Kiro provin de la un număr de 23 de specii, inclusiv bizoni, căprioare, urși și capre. Unele oase au prezentat urme de obiecte din piatră,ca urmare a tăierii și jupuirii animalelor, precum și goluri în care a fost îndepărtată măduva, relatează cercetătorii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.