Acasă COVID-19 VEHICULELE ROBOTIZATE EFECTUEAZĂ LIVRĂRI ÎN TIMPUL PANDEMIEI DE CORONAVIRUS

VEHICULELE ROBOTIZATE EFECTUEAZĂ LIVRĂRI ÎN TIMPUL PANDEMIEI DE CORONAVIRUS

98
0
Un autovehicul pleacă de la un centru de distribuție pentru a livra fructe proaspete, legume și altealimente rezidenților din Zibo, în provincia Shandong din China.

Un start-up chinezesc lansează vehicule autonome pentru a livra mâncare în zonele carantinate.

În ultimele două luni, legumele au fosttransportate de către un robot. Așa se face că,16 comunități din Zibo, din estul Chinei, au primit produse proaspete în timpul pandemiei de coronavirus. Robotul este o autoutilitară autonomă care folosește senzori, camere de luat vederi și algoritmi de învățare pentru a se conduce singur, transportând până la 1.000 de kilograme în compartimentul său de marfă.

Vehiculul fără pilot oferă o alternativă „fără contact” pentru livrările obișnuite, contribuind la reducerea riscului de infectare de la o persoană la alta, susține profesorul Ming Liu, informatician în cadrul Universității de Știință și Tehnologie din Hong Kong (HKUST) și unul dintre fondatorii Unity Drive Innovation sau UDI, start-up-ul aflat în Shenzhen, care a dezvoltat autoutilitara.

Începând din luna februarie, UDI operează o mică flotă de vehicule în Zibo, dar și alte două orașe, respective Suzhou și Shenzhen, unde livrează pachete cu mâncare pentru cei de la punctele de control și dezinfectează zonele din apropierea spitalelor. Combinate, autoutilitarele au făcut peste 2.500 de deplasări autonome, întâlnind adesea condiții grele de trafic, în ciuda carantinei provocate de pandemie.

„Este ca Uber pentru pachete, folosești telefonul pentru a apela un robot ce poate ridica și livra cutiile tale”, declară profesorul Liu pentru IEEE Spectrum într-un interviu, prin intermediul platformei Zoom.

Chiar și înainte de pandemie, transporturile de pachete au avut loc prin intermediul roboților, în China, dar și în alte părți. Fondatorul Alibaba, Jack Ma, a declarat faptul că firma sa se pregătește să gestioneze 1 miliard de pachete pe zi. Având în vedere faptul că sectorul logistic se confruntă cu o scădere a forței de muncă, un raport realizat de către McKinsey, din anul 2016, prevedea faptul că vehiculele autonome vor livra 80% din totalul coletelor în 10 ani.

Aceasta este viitorul, pe care mizează firma UDI. Spre deosebire de roboții dezvoltați de Waymo, Cruise, Zoox și altele, vehiculele UDI sunt concepute pentru a transporta mărfuri, nu persoane. Acestea sunt asemănătoare cu cele ale lui Nuro, un start-up din Silicon Valley, și Neolix, cu sediul la Beijing, care a desfășurat 50 de autoutilitare în 10 orașe din China, pentru a face servicii de livrare a mobilierului, precum și servicii de dezinfecție.

Un autovehicul livrează cutii conținând masa de prânz a lucrătorilor din districtul Pingshan din Shenzhen. Din luna februarie, flota autonomă a UDI a efectuat peste 800 de livrări de hrană.

Profesorul Liu, un membru senior al IEEE și director al Centrului de Conducere Autonomă Inteligentă de la HKUST, nu este descurajat de competiție. El spune că UDI este gata să își opereze vehiculele pe drumurile publice datorită experienței din lumea reală pe care a acumulat-o, dintr-o serie de proiecte recente. Acestea implică companii mari, care testează autoutilitarele robot în interiorul parcurilor industriale.

Unul dintre ei este Foxconn, gigantul electronicelor din Taiwan. Începând cu sfârșitul anului 2018, acesta a folosit autoutilitarele UDI pentru a transporta piese electronice și alte obiecte, în vastul său campus din Shenzhen, unde se află aproximativ 200.000 de lucrători. Roboții trebuie să parcurgă rutele labirintice, evitând, în același timp, o masă imprevizibilă de pietoni, biciclete și camioane.

Vehiculul UDI, numit Hercules, folosește un calculator de calitate industrială, care rulează sistemul de operare Robot sau ROS. De asemenea, este echipat cu un șasiu drive-by-wire, cu motoare electrice alimentat de o baterie de litiu-ion de 8,4 kWh. Conține un senzor principal și trei auxiliare, o cameră stereo, patru camere de tip fisheye și 16 sonare.

Calculatorul primește informațiile de la senzori, iar cu ajutorulalgoritmul principal de percepție, care constă dintr-o rețea neuronală convoluțională, poate să detecteze și să clasifice obiectele. Plasa neurală produceunset de cutii de delimitare 3D, reprezentând vehicule și alte obstacole pe drum. Acest proces se repetă de 100 de ori pe secundă.

Vehiculul UDI este echipat cu un senzor principal și trei auxiliari, o cameră stereo și alți senzori [sus]. Compartimentul de marfă poate fi modificat pe baza articolelor care trebuie sa fie transportate. Șasiul [jos] include un motor electric, o baterie detașabilă de litiu-ion, unitatea de control a vehiculului (VCU), unitatea de control a motorului (MCU), servodirecția electrică (EPS), frâna electro-hidraulică (EHB), frână de parcare electronică (EPB), încărcător de bord (OBC) și convertor de curent continuu la curent continuu (DCDC). (c)UDI

Un alt algoritm prelucrează imaginile de la camerele frontale, pentru a identifica indicatoarele rutiere și semafoarele, sincronizându-se datele de la senzori și IMU pe o hartă globală, acest lucru permițând vehiculului să se auto-localizeze. Pentru a accelera, frâna și conduce, computerul trimite comenzi către două computere secundare care rulează sisteme de operare în timp real și care sunt conectate la modulele drive-by-wire.

Profesorul Liu spune că UDI se confruntă cu condiții de conducere mai dificile decât concurenții, Waymo și Nuro, care își desfășoară testele în zonele suburbane din Statele Unite. În Shenzhen, spre exemplu, autoutilitarele UDI trebuie să navigheze pe străzile înguste, cu mașini parcate pe ambele sensuri și motociclete conduse agresiv, care vor face treaba robotului aproape imposibilă.

În ultimele două luni, UDI și-a monitorizat flota din sediul său. Folosind 5G, un operator de la distanță poate primi date de la un vehicul cu doar 10 milisecunde întârziere. În Shenzhen, a fost necesară intervenția umană de aproximativ douăzeci de ori, când roboții au întâlnit situații pe care nu știau să le rezolve, prea multe vehicule pe drum, detectări false de semafoare noaptea sau, într-un caz, un lucrător care ieșea dintr-o gaură.

Unul dintre vehiculele autonome ale UDI echipate cu un dispozitiv care pulverizează dezinfectant funcționează în apropierea unui spital din Shenzhen.

Pentru siguranță, autoutilitarele au fost programate să conducă cu viteze mici, de până la 30 de kilometri pe oră, deși pot merge mai repede. În anumite situații, operatorii de la distanță au preluat controlul, deoarece vehiculele conduceau prea încet, devenind un pericol rutier și enervând șoferii din apropiere. Profesorul Liu spune că este o provocare în a echilibra prudența și agresivitatea vehiculelor autonome care vor funcționa în lumea reală.

El observă faptul că vehiculele UDI colectează cantități imense de date video în timpul rulărilor autonome. Aceste informații vor fi utile pentru a îmbunătăți simulările computerizate ale vehiculelor și, mai târziu, a vehiculelor reale.

Autoutilitare robot produse în masă

Profesorul Liu lucrează la vehicule avansate de aproape două decenii. Proiectele sale includ mașini robotizate, autobuze și bărci, punând accent pe aplicarea învățării profunde a armăturii, pentru a permite comportamente autonome. El susține că vehiculele UDI nu sunt nici mașini și nici nu sunt roboți la sol, fără echipaj, fiind o combinație între acestea două. Îi place să le numească „roboți care fug”.

Fondatorii lui Liu sunt profesorii Xiaorui Zhu,din cadrul Institutului de Tehnologie Harbin din Shenzhen și profesorul Lujia Wang,din cadrul Institutului de Tehnologie Avansată din Shenzhen, parte a Academiei Chineze de Științe. „Vrem să fim prima companie din lume care realizează producția în masă a vehiculelor logistice autonome”, spune Wang, care este director tehnic în cadrul UDI.

Pentru a face acest lucru, start-up-ul a angajat 100 de persoane și se pregătește să-și pornească linia de asamblare, în mare viteză, în următoarele câteva luni. „Nu spun că am rezolvat toate problemele”, declară profesorul Liu, citând integrarea sistemului și costurile drept cele mai mari provocări. „Ne putem descurca mai bine? Da, poate fi întotdeauna loc de mai bine.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.