Un nou studiu a demonstrat că, la nivel global, poluarea aerului a provocat 8,8 milioane de decese premature în anul 2015.
- Un prim studiu realizat de către cercetătorii din Germania a analizat efectele pe care le poate avea poluarea aerului asupra factorului de vârstă, dar și tipul de boală pe care îl poate cauza, în funcție de diferite regiuni de pe pământ;
- La nivel global, poluarea aerului reprezintă cauza a două treimi din decesele premature;
- Acest studiu face distincția între poluarea care poate fi evitată, creată de către om, și poluarea inevitabilă, creată de către sursele naturale, cum ar fi furtunile de praf care au loc în deșert și emisiile de carbon degajate în atmosferă, cauzate de focurile sălbatice.
Poluarea aerului este un factor mult mai nociv față de consumul de tutun, sugerează un studiu realizat în cadrul Centrului Medical Universitar Mainz din Germania.
Cercetătorii au estimat că, la nivel mondial, poluarea aerului a provocat 8,8 milioane de decese premature în 2015, ceea ce echivalează cu reducerea medie a speranței de viață cu aproximativ trei ani.
În comparație, 7,2 milioane de decese au fost cauzate de fumatul de tutun, reducând speranța de viață cu o medie de 2,2 ani, în timp ce, 1 milion de decese au fost cauzate de virusul imunodeficienței umane (HIV) sau de sindromul imunodeficienței umane dobândite (SIDA).
Bolile transmise de paraziți sau insecte, cum ar fi malaria, au fost responsabile pentru 600.000 de decese, în timp ce, formele de violență, inclusiv războiul, au provocat 530.000 de decese.
Jos Leliveld, profesor în cadrul Institutului Max Planck de Chimie din Mainz, fiind unul dintre conducătorii echipei de cercetare, explică faptul că „poluarea aerului provoacă daune vaselor de sânge, prin intermediul stresului, ceea ce duce apoi la creșterea tensiunii arteriale, diabet, accident vascular cerebral, atacuri de cord și insuficiență cardiacă”.
Studiul a fost publicat în revista medicală Cardiovascular Research, fiind primul care a evaluat efectele poluării aerului, ca factor definitoriu asupra vârstei, dar și diverselor tipuri de boală.
S-a constatat că poluarea aerului este un factor important în bolile cardiovasculare, cu precădere în ceea ce privește bolile de inimă și cele cerebrovasculare. Persoanele cu vârsta de peste 60 de ani prezintă un risc mai crescut pentru aceste afecțiuni.
Studiul a subliniat, de asemenea, diferențe mari între regiuni, unde a fost înregistrată cea mai mare reducere a speranței de viață. De exemplu, Asia de Est, speranța de viață ar fi putut crește cu cel puțin 3 ani, prin eliminarea emisiilor de dioxid de carbon degajate în atmosferă, provocate de către om.
În Europa, speranța de viață este diminuată, în medie, cu 2,2 ani, dintre care 1,7 ar putea fi preveniți cu ușurință.
Profesorul Thomas Münzel din cadrul Centrului Medical Universitar din Mainz avertizează că, „impactul poluării aerului asupra sănătății publice este mult mai mare decât se aștepta, fiind un fenomen care are loc la nivel mondial. Rezultatele acestui studiu arată că există o pandemie a poluării aerului”.
Această lucrare face o distincție importantă între poluarea evitabilă, creată de către om, și poluarea inevitabilă cauzată de către sursele naturale, cum ar fi furtunile de praf care au loc în deșert și emisiile de carbon degajate în atmosferă, cauzate de focurile sălbatice.
Cercetătorii atribuie două treimi din decesele premature poluării aerului, produse de către om. O cauză majoră a acestei probleme este utilizarea combustibililor fosili, crescând la 80% în țările cu venituri mari. De asemenea, ei observă că există un anumit grad de incertitudine în jurul estimărilor, fiind nevoie de mai multe cercetări pe această temă, pentru obținerea unor rezultate concrete.
