În SUA, utilizarea vaccinului Johnson & Johnson împotriva virusului SARS-CoV-2 a fost suspendată, după ce 6 din cele 6,8 milioane de persoane care au primit vaccinul au raportat formarea unor cheaguri de sânge. Cazurile par a fi similare cu cheagurile rare de sânge observate în urma administrării vaccinului Oxford/AstraZeneca, care au determinat unele țări să restricționeze utilizarea acestuia.
Sindromul cheagului de sânge implică apariția unui tip neobișnuit de cheag, adesea unul care se formează la nivelul creierului, denumit tromboză a sinusului venos cerebral sau CVST, cuplat cu niveluri scăzute de trombocite, particule de dimensiuni mici din sânge, care se lipesc și formează cheaguri.
În principal, această problemă a fost observată în cazul persoanelor de gen feminin, cu vârsta sub 60 de ani. Totuși, diferența de gen se poate datora faptului că numărul de femei care s-a vaccinat a fost mai mare decât numărul de bărbați, deoarece multe dintre acestea lucrează în domeniul sănătății și sunt personal de îngrijire la domiciliu. „În cadrul unei analize a 79 astfel de cazuri observate în Marea Britanie apărute în urma administrării vaccinului Oxford/AstraZeneca, numărul de bărbați și femei afectate a fost egal,” a declarat Munir Pirmohamed, președintele Comisiei pentru medicamente din Marea Britanie. Rata generală a fost de 4 cazuri la un milion de persoane care au primit vaccinul în Marea Britanie.
Pentru moment, nu se cunoaște motivul pentru care tinerii par mai expuși acestui risc, dar distribuția în funcție de vârstă este parțial motivul pentru care unele țări au declarat faptul că acest vaccin ar trebui administrat numai persoanelor mai în vârstă. Celălalt motiv acela este că persoanele în vârstă sunt mai expuse riscului de îmbolnăvire, astfel încât beneficiile aduse de vaccin pot depăși riscurile.
Dintre cele șase cazuri de CVST raportate recent de pacienții care au primit vaccinul Johnson & Johnson, unul a fost fatal. Toate cazurile au fost înregistrate în cazul unor persoane de gen feminin, cu vârste cuprinse între 18 și 48 de ani.
În data de 14 aprilie 2021, reprezentanții companiei Johnson & Johnson au anunțat că vor întârzia lansarea europeană a produsului lor. „Am lucrat îndeaproape cu experți medicali și autoritățile din domeniul sănătății și susținem, cu tărie, comunicarea deschisă a acestor informații profesioniștilor din domeniul sănătății și publicului larg”, au declarat reprezentanții companiei, în cadrul unui comunicat de presă.
Ce ar putea provoca cheagurile?
În cazul vaccinului Oxford/AstraZeneca, mulți dintre cei afectați au fost testați pozitiv pentru o serie de anticorpi care se leagă de o moleculă eliberată de trombocite, denumită factor de trombocite 4 sau PF4. „Vaccinul poate declanșa producerea acestor anticorpi, care determină formarea de cheaguri mici în sânge și care pot consuma trombocitele Acest fenomen este asemănător cu un sindrom în cadrul căruia o serie de anticorpi similari pot fi declanșați de tratamentul cu heparină, care este un anticoagulant”, a declarat Andreas Greinacher din cadrul Universității din Greifswald, Germania, care este expert în efectul secundar al heparinei.
Recomandările emise recent în unele țări recomandă efectuarea unui test pentru anticorpii plachetari în cazul în care o persoană are simptome sugestive ale sindromului de coagulare în decurs de două săptămâni de la administrarea unui vaccin împotriva covid-19. Dacă rezultatele testului sunt pozitive, aceștia ar trebui să primească aceleași tratamente administrate în mod normal persoanelor care prezintă efectul secundar rar al heparinei, care sunt diferite de cele administrate pentru cheagurile de sânge obișnuite.
Greinacher a declarat faptul că în urma unui studiu anterior efectuat pe un grup de șoareci s-a sugerat faptul că ADN-ul se poate lega de PF4, declanșând formarea de anticorpi și promovând apariția cheagurilor de sânge. El speculează că acesta ar putea fi motivul pentru care efectul a fost văzut doar în cazul vaccinurilor pe bază de adenovirus, care conțin ADN.
Vaccinul Oxford/AstraZeneca constă dintr-o genă pentru proteina spike a coronavirusului , care este transportată cu ajutorul ADN-ul unui adenovirus de cimpanzeu, un virus inofensiv. Vaccinul Johnson & Johnson funcționează într-un mod similar, dar folosește ADN de la un adenovirus uman.
Pe de altă parte, vaccinurile Pfizer / BioNTech și Moderna se bazează pe ARNm, un fir de material genetic, care codifică proteina spike și care oferă instrucțiuni celulelor corpului pentru a produce proteina spike. „Nu au existat cazuri de CVST cu trombocite scăzute raportate după administrarea oricăruia dintre aceste vaccinuri”, a declarat într-o conferință de presă Peter Marks din cadrul Administrației SUA pentru Alimente și Medicamente.
„Efectele vaccinului Johnson & Johnson sunt foarte similare cu cele ale vaccinului AstraZeneca. Putem specula faptul că motivul probabil este un mecanism similar”, a adăugat Marks.
Cu toate acestea, sindromul de apariție a cheagurilor de sânge este foarte rar. „Trebuie să existe co-factori individuali pentru a declanșa acest lucru. Altfel, am vedea această problemă la mai mulți indivizi, ceea ce, din fericire, nu este cazul”, a declarat Greinacher.
Reprezentanții FDA au declarat faptul unul dintre motivele pentru întreruperea utilizării vaccinului a fost acordarea medicilor mai mult timp, astfel încât aceștia să învețe cum să diagnosticheze și să trateze corect sindromul neobișnuit de apariție al cheagurilor de sânge.
