În data de 29 iunie 2020, oamenii de știință din cadrul Universității Oxford, Martin Landray și Peter Horby, au schimbat modul în care medicii din întreaga lume gestionează tratarea COVID-19. Cercetătorii principali ai unui test realizat la scară largă, în Marea Britanie, numit Recovery sau Evaluarea Distribuirii Aleatorie a terapiei COVID-19, au testat medicamentele existente pentru noul virus. Oamenii de știință tocmai au finalizat de examinat datele din partea a 1.596 de pacienți, care au primit ca tratament o combinație de lopinavir și ritonavir, două antivirale cunoscute, pentru a reduce simptomele virusului. 3.376 dintre pacienți au primit îngrijiri standard. Într-un comunicat de presă, cercetătorii din cadrul Recovery au anunțat că nu a existat nicio diferență semnificativă în ceea ce privește rata de deces între cele două grupuri. „Acest lucru ar fi putut funcționa. Și a fost un model”, spune Eric Topol, directorul Institutului de Cercetare și Traduceri Scripps. „A fost foarte important să clarificăm acest aspect”, continuă el.
La începutul aceleiași luni, testul Recovery a dat verdicte, prin comunicate de presă, acceptate în două tratamente. Acesta a dezvăluit că dexametazona, un steroid la preț scăzut, a redus decesele cu o treime, în cazul pacienților care aveau nevoie de ventilație controlată, demonstrând că hidroxiclorochina, medicamentul antimalaric pentru COVID-19, nu a fost benefic pentru pacienții spitalizați. Medicii din Marea Britanie și din alte regiuni au anexat tratamentul dexametazona, ca fiind parte a standardului lor de îngrijire pentru pacienții în stare mai gravă, în timp ce multe alte studii privind hidroxiclorochina au părut inutile și au fost oprite.
„Este un eveniment foarte rar faptul că sunt anunțate rezultatele la ora prânzului, sunt adoptate până la ora ceaiului și, probabil, începe să salveze vieți până la sfârșit de săptămână”, a declarat Landray, pentru jurnalul Science, la momentul rezultatului.
Studiile mari, făcute aleatoriu, reprezintă ,,standardul de aur” pentru a testa eficacitatea unui medicament. Până în prezent, nu au fost realizate foarte multe astfel de teste, cu privire la pandemia COVID-19. „Toată lumea a înțeles prima parte despre „teste făcute aleatoriu”, dar au omis cea mai importantă parte”, adaugă Ana Maria Henao Restrepo, un membru medical din cadrul Programului de Urgență al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). „Au reușit să facă un studiu care a implicat 300 sau 400 de pacienți de la care, însă, nu pot procura dovezi concludente”, continuă ea.
Dintr-o multitudine de mici studii, un singur test iese în evidență, Recovery, cu 12.000 de pacienți și sute de spitale participante, care oferă indicații pentru puținele probe. Testările au fost organizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și alte instituții, cărora li s-au încetinit procesul de cercetare. „Sunt de părere că cele trei studii din cadrul Recovery sunt cele mai bune încercări care au fost efectuate, până în prezent”, susține Topol.
Unul dintre motivele pentru care Recovery s-a descurcat atât de bine este că a fost susținut de Serviciul Național de Sănătate (NHS), centralizat de Regatului Unit, care a implicat 176 spitale. În Statele Unite ale Americii, unde sistemul de asistență medicală este fragmentat, Institutele Naționale de Sănătate nu au putut începe decât cu un număr limitat de studii. Până în prezent, au completat doar un singur studiu, o probă susținută de către compania farmaceutică Gilead Sciences, cu privire la compusul antiviral Remdesivir, care a arătat că pacienții s-au recuperat mult mai repede. Lipsa de rezultate dintr-o țară care a cunoscut mai multe cazuri de COVID-19 decât oricare alta este „surprinzătoare și un pic dezamăgitoare”, adaugă John-Arne Røttingen, directorul comitetului Solidarity. În același timp, OMS încearcă evaluarea a cat mai multe medicamente, în terapii, pentru neutralizarea virusului COVID-19.
În schimb, Marea Britanie a profitat de răspunsul sănătății publice. „Au reușit să facă o selecție mai bună, deoarece au avut o mulțime de pacienți spitalizați”, susține Røttingen. Regatul Unit a avut peste 43.000 de decese, depășite doar de Statele Unite și Brazilia, țări mult mai populate.
Într-o citație către toate spitalele din cadrul Serviciilor de Sănătate Naționale (NHS), cei mai mulți dintre medicii din Marea Britanie au cerut lucrătorilor din domeniul asistenței medicale să înscrie pacienți în studiul Recovery și alte două studii importante. „Folosirea tratamentelor în afara studiului, unde participarea a fost posibilă, reprezintă o oportunitate irosită de a crea informații de care vor beneficia alții”, au precizat medicii, inclusiv Chris Whitty, cadru medical principal pentru Institutul Medical din Anglia. Din această coordonare, „unul din șase pacienți care sunt purtători de COVID-19 și vin în spitalele din Marea Britanie, participă la studiu”, spune Landray.
Organizatorii au prezentat studiul Recovery, permițând participarea oricărui spital din cadrul Serviciilor de Sănătate Naționale (NHS). Inspirat de cercetarea pe care colegul său de la Oxford, Richard Peto și alții le-au făcut în anii 1980, în tratarea atacurilor de cord, Landray precizează că au redus radical efortul de colectare a datelor, cu doar câteva întrebări puse la înscriere și încă un punct de colectare a informațiilor. El susține că studiile clinice au devenit excesiv de complicate în ultimii ani. „Este destul de dificil să le facem cu adevărat simple.”
Cercetarea OMS din cadrul studiului Solidarity deține un aspect simplu, dar natura sa internațională s-a dovedit a fi o provocare. Studiul, conceput pentru testarea a patru medicamente: hidroxiclorochina, Lopinavir/Ritonavir, Interferon beta-1b și Remdesivir a fost anunțat în data de 20 martie 2020, înregistrând primul pacient în Norvegia, o săptămână mai târziu. Finalizarea procesului în zeci de țări a însemnat obținerea aprobării de la zeci de agenții de reglementare și consilii de etică.
O cercetare numită Discovery, coordonată de către Institutul Național de Sănătate și Cercetări Medicale din Franța (INSERM), asociat cu Solidarity în testarea acelorași medicamente, nu a reușit să se finalizeze. Scopul a fost de a înscrie 3.200 de pacienți de pe întregul continent, dar, deși studiul a atins aproape 800 de participanți de naționalitate franceză, alte țări nu au reușit să înscrie pacienți. Deși Franța a contribuit cu partea sa de cercetare, se aștepta ca țările partenere să ia atitudine pentru propriile cercetări. „Una dintre probleme a fost aceea că nu toate țările aveau finanțare”, spune Yazdan Yazdanpanah, șeful departamentului de boli infecțioase din cadrul INSERM.
Între timp, zeci de studii mici au avut în vedere pacienți din mai multe țări. Majoritatea personalului medical se concentrează pe aceleași medicamente, cum ar fi hidroxiclorochina. „Nu înțeleg de ce toată lumea se concentrează pe același lucru”, precizează Yazdanapanah. „Cred că ne putem descurca mai bine”, spune Susanne Herold, doctor specializat în infecțiile pulmonare din cadrul Universității din Giessen. „Trebuie să existe mai multă coordonare atât la nivel național, cât și internațional”, adaugă ea.
O altă problemă a fost utilizarea pe scară largă a tratamentelor care nu au fost incluse în cercetare. De exemplu, Landray observă cum zeci de mii de pacienți din Statele Unite ale Americii au primit plasmă convalescentă, alături de o altă parte a populației care a primit drept tratament terapeutic, placebo. „Știm ce s-a întâmplat cu acești pacienți, dar nu vom ști dacă ar fi fost mai bine să nu fi primit plasma convalescentă. În mare parte, este vorba despre convingerea medicilor că mai sunt multe lucruri de aflat”, adaugă Henao Restrepo. „Am discutat cu aproximativ 2.000 de medici din întreaga lume, în ceea ce privește studiul Solidarity și unii dintre ei sunt convinși că știu ce medicamente oferă rezultate”, continuă el.
Henao Restrepo are așteptări mari privind studiul Solidarity. „Lucrările pregătitoare sunt costisitoare”, spune ea. În timp ce s-au alăturat mai multe țări, ritmul de recrutare a crescut, multe dintre acestea prezentau focare mari de infecție, inclusiv Iranul și țările din America Latină. Până în prezent, 31 de țări s-au alăturat și încă 60 sunt în procesul de inițiere. „Unul dintre avantajele unui astfel de proces global este că poți urmări pandemia pe măsură ce evoluează”, precizează Røttingen.
Recrutarea se desfășoară pe un număr de aproximativ 500 de pacienți, pe săptămână. În prezent, cele trei ramuri de tratament rămase, ale proiectului Solidarity, au oprit administrarea de hidroxiclorochina. La momentul actual, cercetările nu pot oferi un răspuns, ridicând problema medicamentelor testate ulterior. Anumite remedii utilizate pentru diferite scopuri, cum ar fi un inhibitor de sare sau favipiravirul, sunt încă discutate, dar atenția se îndreaptă tot mai mult către anticorpi monoclonali, proiectați să vizeze virusul.
Henao Restrepo consideră că efortul de natură internațională face ca rezultatele sale să fie mai generalizabile. „Sentimentul că au participat foarte mulți pacienți și numeroase spitale este o parte importantă a acceptării concluziilor, iar efortul global oferă oamenilor, respectiv medicilor, posibilitatea de a contribui”, adaugă ea.
Herold adaugă că va contribui la studiul Discovery, deoarece este conceput să adune informații mai detaliate față de studiile Recovery și Solidarity. Din dorința de a completa Solidarity, sunt colectate nu numai date despre mortalitate, ci și informații privind nivelurile virale și anumiți parametri ai sângelui pacienților. Aceste date pot indica nu doar ce medicamente sunt eficiente, ci și modul în care funcționează și în ce stadiu al bolii, susține Herold.
Lucrările cu privire la studiul Recovery continuă, alături de Landray, Horby și restul echipei lor. Unii dintre cercetători au criticat practica sa de a oferi rezultate importante în comunicate de presă. Până în prezent, acesta a oferit detalii pentru doar una dintre cele trei descoperiri ale titlului, în ceea ce privește medicamentul dexametazonă, într-o preimprimare postată la un interval de 6 zile de la lansarea acestuia. De asemenea, cercetătorii continuă să colecteze date despre antibioticul Azitromicină, un anticorp numit Tocilizumab, precum și despre plasma bogată în anticorpi, colectată de la pacienții recuperați.
,,Rezultatele acestor terapii vor apărea, probabil, în următoarele luni”, precizează Landray. În dimineața zilei de 4 iunie, el a prezis că primele rezultate provenite de la Recovery vor fi publicate, probabil, la începutul lunii iulie. Câteva ore mai târziu, președintele comisiei de monitorizare a datelor procesului l-a invitat să precizeze că există suficiente date despre pacienți, pentru a da un verdict, în ceea ce privește medicamentul hidroxiclorochina.
