Există încă un număr semnificativ de necunoscute cu privire la coronavirus. Cercetătorii se străduiesc să înțeleagă factorii care influențează gravitatea unor cazuri, de ce alte persoane rămân asimptomatice și de ce majoritatea oamenilor se confruntă doar cu un număr mic, din lista totală de simptome. Dar, un lucru este clar: persoanele în vârstă prezintă un risc ridicat de a se infecta cu noul coronavirus. Un număr disproporționat de decese a fost înregistrat în cazul persoanelor de peste 65 de ani.
Ca atare, multe țări au implementat strategii axate pe minimizarea riscurilor pentru persoanele în vârstă, iar apelurile către public s-au concentrat în jurul protejării membrilor în vârstă ai familiei. Întrebarea este dacă oamenii în vârstă respectă regulile pentru a se proteja? Potrivit unui studiu care a analizat datele sondajelor din zeci de țări, răspunsul este unul evident: nu.
Sunt respectate recomandările făcute de autorități?
Lucrarea a fost realizată de către Jean-François Daoust, cercetător în cadrul Universității din Edinburgh. Daoust a profitat de o colecție uriașă de date din sondajele realizate de compania YouGov și Colegiul Imperial din Londra. Setul de date este enorm. În timp ce, Daoust a trebuit să excludă India și China, unde populația chestionată nu era reprezentativă pentru demografia țării, el a rămas, în continuare, cu peste 72.000 de oameni în 27 de țări (Africa nu este prezentă în sondaj, iar singura țară din America de Sud este Brazilia). În timp ce, principalele sale concluzii rezultă din datele în ansamblu, Daoust a făcut și analize la nivel național și regional, pentru a căuta diferențele referitoare la atitudinea pe care o au oamenii în vârstă, cu privire la acest subiect.
Abordarea de bază a datelor este destul de simplă. În acest sondaj, el tratează diverse întrebări ca modalități de a determina dacă oamenii urmează sfaturile experților în sănătate publică. Apoi verifică dacă numărul celor ce respectă sfaturile de sănătate se modifică odată cu vârsta.
Printre întrebările adresate se numără și dacă oamenii sunt dispuși să se auto-izoleze, dacă au simptome și dacă ar face acest lucru, dacă ar fi solicitați de un oficial guvernamental sau de un expert în sănătate. De asemenea, un alt set de întrebări a fost despre comportamente specifice, cum ar fi purtarea unei măști de protecție sau a primi musafiri. Daoust le-a combinat într-un indice comportamental și le-a analizat individual.
La ce s-ar fi așteptat? Într-o lume ideală, persoanele în vârstă ar fi conștiente de riscul ridicat la care se supun și ar acționa în consecință, însă datele arată că tineretul este mai receptiv cu privire la reglementările de sănătate, comparativ cu vârstnicii. Cu toate acestea, Daoust este optimist în privința acestui model. „Dacă bunica mea ar fi trăit”, scrie el în introducere, „ar fi fost foarte greu să o conving să nu iasă din casă și să joace cărți la clubul social, chiar dacă Prim-ministrul guvernului a îndemnat bătrânii să rămână la domiciliu”.
Neutru, în cel mai bun caz
Așa cum ați putea spera, odată cu apariția simptomelor, disponibilitatea de auto-izolare a crescut direct proporțional cu vârsta. Oamenii aveau mai multe șanse să fie de acord să se auto-izoleze, atunci când au fost solicitați de un expert în sănătate sau de către guvern, chiar și la vârste tinere. Dar, disponibilitatea de a face acest lucru a crescut treptat până la vârsta de 60 de ani, moment în care s-a diminuat.
Dincolo de izolarea în sine, întrebarea este dacă persoanele în vârstă sunt cele mai expuse riscurilor în comportamente de autoprotecție? Răspunsul este: da și nu. Dacă aveți o medie comportamentală, răspunsul este un nu emfatic, întrucât tendința de vârsta este indistinctibilă. Însă, există câteva comportamente specifice, cu tendințe clare și pozitive, printre care se enumeră: evitarea tranzitului public și a adunărilor mici, precum și lipsa invitaților. Totuși, cei mai dispuși oameni de a purta mască se regăsesc în intervalul de vârstă cuprins între 20 – 30 ani. Aceasta s-a dovedit a fi cea mai puternică asociere de vârstă din datele sondajului.
Pentru a verifica dacă aceste rezultate au fost temeinice, Daoust a reluat analiza de mai multe ori, controlând variabile precum perioada în care au fost examinate diferite țări în pandemie și căutând dacă există diferențe la nivel național sau regional. Niciuna dintre acestea nu a modificat rezultatele, în mod semnificativ.
Aceasta pare să nu fie o problemă de conștientizare a statutului lor. Daoust citează un sondaj realizat de către rezidenții americani, publicat de Centru de Cercetare Pew, care indică faptul că persoanele în vârstă sunt mai susceptibile să considere COVID-19 o criză gravă și o amenințare pentru sănătatea oamenilor. Această informație este des accentuată de către autoritățile de sănătate publică din alte țări, însă indivizii nu par să acționeze, având în vedere înștiințările primite.
Odată cu apariția video a barurilor aglomerate și a zonelor de înot, s-a observat percepția publică că problemele din Statele Unite ale Americii sunt conduse de o generație tânără, indiferentă pentru protejarea vârstnicilor săi. Majoritatea măsurilor de prevenție cresc odată cu vârsta, iar persoanele în vârstă nu sunt neapărat interesate să se ajute singure.
