Creierele adulților ar putea fi incapabile să dezvolte noi neuroni, contrar descoperirile anterioare.
Întrebarea dacă adulții pot forma noi neuroni, numită neurogeneză, a fost mult timp o sursă de controverse. În timp ce cercetătorii au descoperit neurogeneza adulților la șoareci și macaci, orice dovadă a acestei abilități la oameni este mai puțin clară.
Hipocampul, care a fost asociat cu neurogeneza adultului, este vulnerabil la boala Alzheimer și la alte afecțiuni neurodegenerative. Acest lucru a condus la argumente ale faptului că neurogeneza adultului poate deține cheia pentru tratarea acestor afecțiuni.
Jon Arellano, Pasko Rakic și colegii lor din cadrul Universității Yale și au examinat creierul a șase persoane, cu o vârstă medie de 53 de ani, care au donat organul cercetării științifice. De asemenea, aceștia au studiat creierul a șapte macaci și 18 porci și au analizat datele din studiile asupra creierului șoarecilor.
„Există două regiuni în care neurogeneza are loc [la animalele non-umane]. Unul este bulbul olfactiv, iar celălalt este hipocampul” a declarat Arellano.
Bulbul olfactiv uman, care este important pentru simțul nostru olfactiv, este deja considerat a fi incapabil de neurogeneza adultului, susține Arellano, dar există încă dezbateri când vine vorba de hipocamp.
Cercetătorii au folosit o tehnică numită secvențiere ARN cu un singur nucleu, pentru a studia celulele hipocampului din probele de creier. Această metodă vizează moleculele de ARN nuclear care pot ajuta la transformarea codului ADN în proteine și pot caracteriza celula – ceea ce poate ajuta la stabilirea vârstei acesteia.
„Practic, mergi la celulă, spargi membrana celulei și obții ARN-ul care se află în interiorul celulei. Ne poate oferi diverse informații, precum date despre 30 de gene diferite din acea celulă, ceea ce ne ajută să o clasificăm mai bine”, spune Arellano.
„Este ca și cum ai compara o singură fotografie a unei persoane cu multe poze cu ea. Dacă ai 100 de fotografii ale acelei persoane în diferite momente de-a lungul zilei, ai o idee mult mai bună despre cum arată acea persoană”, a adăugat Arellano.
Cercetătorii s-au concentrat asupra neuronilor dintr-o zonă a hipocampului, numită girusul dentat, unde a fost observată anterior neurogeneza adulților la mamifere. Cu toate acestea, ei au descoperit că doar 0,003% din celulele eșantionului uman aveau un profil de ARN nuclear care sugerează că sunt neuroni nou creați.
În comparație comparație, aproximativ 6,6% dintre celulele din girul dentat al șoarecilor ar putea fi neuroni noi, în timp ce 2% dintre celulele macacilor din această regiune a creierului au arătat semne că sunt neuroni noi.
De asemenea, cercetătorii au căutat în mostrele lor de creier, DCX, un marker proteic pentru neuronii nou formați. „DCX s-a dovedit a fi un marker foarte specific pentru neuronii care nu sunt maturi”, a declarat Arellano.
DCX a fost găsit în girusul dentat uman adult de către alți cercetători, ceea ce a condus la argumente că neurogeneza adultului este reală. Dar Arellano susține că aceste constatări ar putea fi explicate prin metoda folosită de cercetători pentru a identifica DCX, care are potențialul de a duce la identificări false. „Nu poți avea încredere”, spune el.
Folosind o metodă mai bine reglată, cercetătorii nu au găsit nicio proteină DCX în girusul dentat uman. Combinat cu datele de ARN nuclear, acest lucru le sugerează că neurogeneza adultului nu există.
Rakic susține că este mai impresionant că oamenilor le lipsește o astfel de neurogeneză. „Am peste 88 de ani și am miliarde de neuroni care au durat o viață. Este mai impresionant pentru mine decât ideea că șoarecii pot face noi neuroni. Tot ce am învățat este încă acolo în creierul meu – peștii nu au asta”, a declarat acesta.
„Acesta este o lucrare nouă importantă”, a declarat Arturo Alvarez-Buylla din cadrul Universității din California, San Francisco. „Este în concordanță cu studiile anterioare care susțin concluzia că, dacă neurogeneza adultului continuă, este un fenomen foarte rar”, spune el.
Dar Sebastian Jessberger din cadrul Universității din Zurich din Elveția crede că este prea devreme pentru a concluziona că neurogeneza adulților este extrem de rară. „Studiul de față arată acum absența dovezilor – folosind abordarea lor pentru izolarea unei singure celule și analiza datelor”, spune el. „Dar această absență a dovezilor cu siguranță nu este o dovadă pentru absența neurogenezei. Există un număr mare de dovezi pozitive pentru neurogeneza în hipocampul uman. Ar fi o neînțelegere științifică să credem că secvențierea ARN-ului cu un singur nucleu – detectarea doar a unei fracțiuni din toate genele exprimate într-o celulă – ar fi „unicul adevăr absolut”.
„Semnificația neurogenezei este că, dacă există, adaugă un nivel de plasticitate creierului care poate fi important pentru a înțelege modul în care funcționează hipocampul și codifică informații”, spune Jessberger. „Țintirea unor astfel de precursori sau a celulelor fiice ale acestora poate fi folosită pentru a valorifica potențialul de regenerare al creierului.”
