Acasă Cultură FULGERELE ANTICE FOSILIZATE ÎN ROCI

FULGERELE ANTICE FOSILIZATE ÎN ROCI

49
0
(c) PLANETARY SCIENCE LETTERS (2020) 10.1016/J.EPSL.2020.116595

Atunci când un fulger lovește un vârf de munte, acesta poate produce topirea locală pietrelor într-un timp foarte scurt, lăsând o cicatrice sticloasă și îngustă, denumită fulgurit. În prezent, cercetătorii au demonstrat faptul că aceste fulgere fosilizate pot fi considerate ceasuri geologice care înregistrează trecerea timpului. Tehnica oferă geologilor o modalitate de a analiza furtunile care au avut loc acum zeci de mii de ani și de a descoperi tiparele climatice din trecut.

„Aceasta este o metodă foarte interesantă și ingenioasă”, a declarat Rafael Navarro González, chimist din cadrul Universității Naționale Autonome din Mexic, care nu a fost implicat în studiu.

Atunci când sunt expuse mediului, sticlele precum fulguritul absorb lent și constant umezeala, „ca un burete”, a declarat Jonathan Castro, vulcanolog din cadrul Universității Johannes Gutenberg din Mainz. În trecut, cercetătorii au încercat să măsoare cantitatea de apă din straturile exterioare ale artefactelor arheologice sticloase, precum vârfurile de săgeată din obsidian, ca o modalitate de a determina vechimea acestora. Cu toate acestea, metoda nu a fost una eficientă, a adăugat Castro.

O parte a problemei este aceea că multe dintre aceste sticle provin din urma erupțiilor vulcanice, ele conținând deja apă din momentul în care au fost create. Această apă poate îngreuna măsurătorile în ceea ce privește cantitatea de apă absorbită de straturile exterioare ale sticlelor. Totuși, Castro a fost de părere că fulgerul ar fi putut vaporiza orice umezeală internă reziduală din cadrul fulguritelor.

Pentru a investiga această teorie, el și echipa sa au creat mai întâi fulgurite artificiale. Aceștia au acționat asupra unor roci vulcanice cu un aparat de sudură cu arc ce poate dezvolta temperaturi de până la 10.000 °C. În urma acestui experiment, cea mai mare parte a umezelii din vecinătatea suprafeței rocilor era evaporată. Asta a însemnat că fulgerele inițiază un cronometru geologic în momentul în care se creează fulgurit.

„Cercetătorii au demonstrat, în premieră, că, în urma interacțiunii rocilor cu un fulger, toată cantitatea de apă este evaporată, rezultând astfel o suprafață curată, în cadru căreia se poate acumula apa din mediu”, a declarat geochimistul Matthew Pasek din cadrul Universității din Florida de Sud.

După aceea, cercetătorii au încercat să determine vechimea fulguritelor naturale. Aceștia au urcat pe vârfurile vulcanice din Oregon pentru a preleva probele. Rocile sticloase „ies în evidență în relief” față de celelalte roci din împrejurime, a declarat Castro.

O inspecție atentă a straturilor exterioare ale fulguritelor a scos la iveală niveluri mai ridicate de umiditate care scădeau brusc spre interior. „Aceste profiluri de umiditate s-au comportat foarte „matematic”, lucru care ne-a ajutat în determinarea vechimii rocilor”, a declarat Castro. Oamenii de știință au calibrat sistemul folosind modele computerizate pentru a afla rata de absorbție a umezelii a profilurilor descoperite în cadrul probelor.

Aceștia au descoperit faptul că unele dintre fulgurite aveau o vechime de sute de ani. Mai important, metoda ar putea data rocile cu o precizie de ordinul deceniilor sau secolelor, au relatat Castro și colegii acestuia. Această descoperire oferă o rezoluție mai clară a timpului decât cea a tehnicilor care se bazează pe bombardarea rocilor cu raze cosmice. Pe lângă faptul că se pot determina modelele istorice ale furtunilor, echipa consideră că noua metodă ar putea dezvălui momentul în care vârfurile munților au devenit vulnerabile la fulgere.

De exemplu, fulguritele ar putea arăta momentul în care ghețarii din era glaciară au început să se retragă. Geologii au determinat deja zonele în care aceste fenomene au avut loc cu ajutorul unor resturi montane, denumite morene terminale, ce marchează cea mai îndepărtată forță a unui ghețar în avans. În regiunile muntoase, aceste morene ar trebui să includă fulgurite. Datându-le, oamenii de știință pot stabili momentul retragerii, ceea ce ar putea ajuta la reconstituirea tendințelor climatice din trecut, a declarat Castro. „Aceste fulgurite reprezintă o modalitate foarte bună prin care putem determina vârsta morenelor”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.