Cum se răspândește coronavirusul în lume?
Coronavirusul a apărut în Wuhan, un oraș cu 11 milioane de oameni, la sfârșitul anului 2019. Numărul persoanelor infectate a început să crească cu câteva sute pe zi în China, la sfârșitul lunii ianuarie și începutul lunii februarie 2020, Wuhan devenind centrul epidemiei.
Numărul cazurilor de infectare a scăzut treptat în China, datorită măsurilor de izolare adoptate, dar epidemia a ajuns, între timp, o pandemie globală. Au apărut focare mari în Coreea de Sud, Iran, Italia, dar și în alte 150 de țări.
Numărul cazurilor confirmate din afara Chinei au eclipsat numărul cazurilor interne, iar pe 13 decembrie 2019, Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, a spus că ,,Europa a devenit epicentrul pandemiei”.
Cum evoluează COVID-19 comparativ cu alte boli?
Rata cazurilor mortale, cauzate de COVID-19, sugerează că acest virus este mai puțin mortal decât patogenii altor epidemii, precum SARS (Sindromul Respirator Acut Sever), MERS (Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu) și Ebola.
Cu toate acestea, infecția pare să se răspândească mult mai ușor față de celelalte boli, incluzând gripa sezonieră.
Numărul de multiplicare de bază al virusului R0 reprezintă numărul mediu de oameni pe care o persoană infectată îi poate infecta, acesta fiind cuprins între 2 și 2,5 oameni.
Acest număr poate varia în funcție de locație și de vârsta grupurilor afectate, urmând să fie revizuit în timp. R0 se calculează prin intermediul modelelor, care iau în calcul cât timp rămâne o persoană infectată/este contagioasă și posibilitatea ca aceasta să transmită virusul atunci când interacționează cu alți oameni.
Cât de repede publică cercetătorii noile descoperiri despre coronavirus?
Epidemia a cauzat o explozie a cercetărilor în ceea ce privește noul coronavirus și a bolilor pe care le cauzează. Pentru a estima numărul cercetărilor, revista Nature a căutat studii folosind termenii: „novel coronavirus”, „ncov”, „COVID-19” și „SARS-CoV-2”, pe serverele bioRxiv, medRxiv, ChemRxiv și ChinaXiv, dar și publicații listate de Organizația Mondială a Sănătății (WHO) și de motorul de căutare Google Scholar. Până la data de 12 martie 2020, erau deja realizate 900 de lucrări și rapoarte preliminare despre coronavirus, în limba engleză.
Lucrările acoperă o arie largă de subiecte, incluzând structura virusului, cum se răspândește în diferite comunități, caracteristicile boli, medicamentele care ar putea fi eficiente în combaterea virusului, cât de eficiente sunt măsurile de carantină, dar și efectele psihologice ale epidemiei asupra celor sănătoși.
Cercetătorii au distribuit date despre genomul virusului pe platformele online GISAID și GenBank, urmând să fie testate posibile vaccinuri sau tratamente, care să combată noul COVID-19.
Cum au afectat restricțiile de circulație emisiile de carbon și calitatea aerului?
Eforturile Chinei de a controla răspândirea epidemiei par să fi avut efecte asupra consumului de energie și a poluării aerului. Datele colectate de către sateliții NASA și de către Agenția Spațială Europeană arată o scădere a nivelului de dioxid de nitrogen (NO₂) din atmosferă, care este produs în timpul arderii combustibililor fosili.
Activitatea industrială din China a scăzut cu 15 – 40%. De asemenea, utilizarea cărbunelui este de 4 ori mai mică, iar cea a uleiului rafinat a ajuns la o treime din cantitatea consumată în mod obișnuit. Rapoartele sugerează că emisiile de carbon au scăzut cu mai mult de 25% în urma măsurilor luate.
COVID-19 VS SARS
COVID-19 a fost comparat de la început cu SARS. Ambele au apărut în China și au fost identificate ca virusuri noi, mortale față de alte virusuri, care cauzează o simplă răceală. Se crede că ambele virusuri provin de la lilieci, ajungând să provoace haos. Diferența este că cele două virusuri au evoluat diferit, în special datorită vitezei cu care s-au răspândit.
Epidemia SARS s-a răspândit timp de trei luni, înainte să fie identificată și a mai durat aproape două luni, pentru identificarea unui patogen.
Printr-o comparație, China a identificat patogenul virusului COVID-19 la trei săptămâni de la primul caz confirmat, iar după două săptămâni au început testele pentru un diagnostic, dându-i Chinei uneltele necesare, pentru a lansa cea mai mare măsură de izolare pe care a văzut-o lumea vreodată.
Virusul COVID-19, nu la fel de letal precum SARS, s-a dovedit a fi mult mai persistent. I-a luat mai puțin de două luni, de la descoperirea primei infectări, ca să depășească numărul cazurilor confirmate de SARS, iar în 3 luni a omorât de cinci ori mai mulți oameni.
