Europa se confruntă cu ceea ce poate fi cea mai gravă secetă din ultimii 500 de ani, debitele râurilor reducându-se, în medie, cu aproximativ o treime. Seceta, care este probabil să fi fost intensificată de încălzirea globală, are un efect grav asupra producției de alimente și transportului fluvial într-un moment în care există deja o criză alimentară, iar costurile energetice au crescut din cauza invaziei ruse a Ucrainei.
În cea mai mare parte a Europei, precipitațiile au fost mai scăzute decât de obicei înainte de începerea verii și, începând cu luna iunie, nu au mai existat precipitații semnificative în multe zone. De asemenea, au fost înregistrate temperaturi peste medie și valuri de căldură record, în Regatul Unit atingându-se pentru prima dată temperatura de 40˚C (104˚F). Rezultatul este un sol uscat și scăderea nivelului apei din râuri, baraje și lacuri.
„Ceea ce vedem în această vară este un eveniment compus, adică atunci când două sau mai multe pericole climatice apar în mod simultan sau secvențial. În acest caz este vorba despre o secetă hidrologică şi valuri de căldură”, a declarat Dominic Royé din cadrul Universității din Santiago de Compostela, Spania.
Royé a cartografiat modul în care nivelul râurilor din Europa se compară cu media înregistrată în sezonul de vară din perioada 1980-2021. În general, debitele râurilor au scăzut cu 29%, în unele cazuri înregistrându-se scăderi și de 62%. În doar în câteva zone, precum nordul Scandinaviei, debitele râurilor sunt peste normal.
„Ar putea fi cea mai gravă secetă din Europa din ultimii 500 de ani. Deși nu au existat alte evenimente în ultimii 500 de ani similare cu seceta din 2018, sunt de părere că anul acesta este o situație mai gravă”, a declarat Andrea Toreti din cadrul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene.
Este foarte probabil ca aceste efecte să fie cauzate de încălzirea globală, care produce intensificarea valurilor de căldură. Potrivit lui Peter Hoffmann din cadrul Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic din Germania, schimbările climatice au slăbit curentul care aduce umiditatea atlantică în Europa, făcând mai probabile secete severe de acest tip.
În plus, seceta afectează producția de alimente, de energie și fauna. Deși impactul asupra culturilor variază, producția de orez din Italia a fost grav afectată, unii fermieri prevăzând pierderi de peste 60%. De asemenea, crescătorii de animale sunt nevoiți să hrănească animalele care, în mod normal, ar pășuna în această perioadă. Toate acestea înseamnă că prețurile alimentelor, care sunt deja la niveluri record, sunt susceptibile să crească în continuare.
Seceta agravează și criza energetică. Producția de hidroenergie a scăzut cu o cincime în toată Europa, iar unele centrale nucleare au fost forțate să-și reducă producția pentru a se asigura că râurile nu sunt supraîncălzite de apa deversată din centrale.
Nivelurile scăzute ale apei afectează transportul cărbunelui, petrolului și a altor mărfuri în josul râurilor precum Rinul, unde barjele au fost forțate să transporte mai puțin decât de obicei, astfel încât acesta să nu lovească albia râului. Nivelurile apei din anumite părți ale Rinului ar putea scădea atât de mult încât barjele nu mai poată circula.
Deși sunt prognozate ploi în multe zone din Europa la finalul lunii august, acestea nu suficiente pentru a pune capăt secetei. În unele locuri, inclusiv în Anglia, furtunile ar putea produce unele inundații locale.
