În viitor, resturile de rachete care se prăbușesc necontrolat ar putea provoca victime.
În ultimii ani, numărul de rachete lansate anual a crescut constant. Doar în anul 2021, au fost lansate cu succes un număr de 135 de rachete, acesta fiind un record pentru un singur an. Multe dintre aceste lansări implică aruncarea unei părți a rachetei în spațiu după ce un satelit care este transportat este propulsat pe orbita dorită. Adesea, aceste deșeuri cad înapoi spre Pământ. Cercetătorii estimează că peste 1000 de corpuri de rachete au reintrat în mod necontrolat în atmosferă în ultimii 30 de ani.
Deși o mare parte din aceste resturi cad în ocean, care acoperă mai mult de două treimi din suprafața planetei noastre, unele ajung și pe uscat. În luna mai 2020, o țeavă cu o lungime de 12 metri, despre care se suspectează că provine dintr-o rachetă chineză, a căzut într-un sat din Coasta de Fildeș. În luna aprilie 2022, o altă bucată raportată că provine de la o rachetă chineză a aterizat lângă un sat din India. De asemenea, epava unei rachete chinezești Long March s-a prăbușit în Guizhou, China în luna decembrie 2014.
În prezent, Michael Byers și colegii acestuia din cadrul Universității British Columbia din Canada au calculat pericolul pe care îl prezintă astfel de resturi. Ei sunt de părere că în următorul deceniu există o șansă de 10% ca una sau mai multe incidente cu victime să fie cauzate de căderea resturilor, iar riscul este mult mai mare în țările cu venituri mici din apropierea ecuatorului, unde densitățile populației sunt mai mari și mai multe resturi tind să scadă din cauza faptului că cele mai multe corpuri de rachete călătoresc peste ecuator.
„Credem că acest lucru trebuie să se oprească. Avem rachete moderne, care pot evita reintrările necontrolate în Coasta de Fildeș și India. Cine poate garanta că următoarea piesă nu se va prăbuși în centrul Mumbaiului?”, a declarat Byers, care sfătuiește companiile de rachete să păstreze combustibilul rămas pentru a viza reintrările în siguranță în regiunile oceanice nelocuite.
Jonathan McDowell din cadrul Centrului Harvard-Smithsonian pentru Astrofizică a declarat faptul că etapele rachetelor aruncate pe orbită reprezintă o problemă mare, în special în ceea ce privește resturile spațiale. „Existența acestor corpuri pe orbită reprezintă un risc de coliziune. De asemenea, există pericolul ca astfel de etape să explodeze din cauza combustibilului rămas la bord. „Singura modalitate de a ne asigura că racheta nu va exploda este să o scoatem de pe orbită”, a declarat McDowell.
„În cazul în care resturile provenite de la o rachetă cauzează pagube sau victime pe Pământ, pot fi luate măsuri legale în temeiul Convenției Națiunilor Unite privind răspunderea din 1972”, a declarat Ram Jakhu din cadrul Universității McGill din Montreal, Canada. Un astfel de caz a avut loc în trecut, mai exact atunci când Canada a primit în anul 1981 3 milioane de dolari canadieni (2,3 milioane de dolari americani) de la Uniunea Sovietică, după ce un satelit sovietic s-a prăbușit în țară în anul 1978.
„Nu mă îndoiesc că va avea loc un alt incident grav. Există o mare probabilitate ca un astfel de eveniment să rănească pe cineva sau să cauzeze daune materiale”, a declarat Jakhu.
În prezent, unele organizații, precum SpaceX, reutilizează partea inferioară sau prima etapă a rachetelor lor. Cu toate acestea, a doua etapă, folosită pentru a propulsa sateliții pe orbitele lor finale, este încă lăsată în mod regulat să plutească în spațiu și nu este adusă pe Pământ, în regiuni nelocuite ale oceanului, adesea pentru că rachetele transportă o cantitate precisă de combustibil, insuficientă pentru o călătorie de întoarcere controlată.
„Scopul este acela de a avea un acord internațional pentru a elimina treptat reintrările necontrolate. Este posibil ca unele modele mai vechi de rachete să fie scoase din funcțiune sau modificate”, a declarat Byers.
