Un tratament antiviral dezvoltat pentru variolă a avut succes în tratarea variolei maimuțelor. Cu toate acestea, din cauza faptului că au fost raportate rezultate provenite doar de la o singură persoană, este prea devreme pentru a determina eficacitatea medicamentului.
De asemenea, în cadrul unui studiu efectuat pe șapte persoane care au fost infectate cu variola maimuței în anul 2018 s-a constatat faptul că oamenii pot fi infecțioși pentru o perioadă mult mai mare de timp decât s-a crezut inițial. Unii oameni au fost testați pozitiv la câteva zile după ce leziunile lor cutanate s-au vindecat, punct în care s-a crezut că aceștia nu mai sunt contagioși.
„Totuși, nu știm dacă asta înseamnă că oamenii încă elimină o formă activă a virusului, adică dacă aceștia sunt infecțioși”, a declarat Hugh Adler din cadrul Liverpool School of Tropical Medicine din Marea Britanie.
Încă din 2018 au fost administrate două medicamente antivirale persoanelor din Marea Britanie care sufereau de variola maimuței. Aceste medicamente au fost dezvoltate în cazul revenirii variolei, care a fost eradicată în anul 1980: variola umană și cea a maimuței sunt membri ai aceleiași familii de virusuri.
Între anii 2018 și 2021, șapte persoane cu variola maimuței au fost tratate de o echipă de medici care monitorizează infecțiile grave în cadrul Agenției de Securitate a Sănătății din Regatul Unit. Procedura a inclus testarea frecventă a nivelurilor de virus ale fiecărei persoane. Patru dintre pacienți au contractat boala în Nigeria, un lucrător din Marea Britanie a luat virusul de la un pacient în anul 2018 și alte două persoane au s-au îmbolnăvit în urma contactului cu un membru al gospodăriei lor.
Indiferent dacă au primit sau nu medicamente antivirale, toți cei șapte și-au revenit complet și nimeni nu s-a îmbolnăvit grav. Cu toate acestea, patru persoane au stat în spital timp de patru până la cinci săptămâni și unii au dezvoltat ulcere dureroase.
Deși primele trei persoane au primit un antiviral numit brincidofovir, acesta nu a părut să ajute, iar tratamentul a fost întrerupt deoarece pacienții prezentau semne de inflamație a ficatului, care ar fi putut fi un efect secundar. Alte trei persoane nu au primit niciun medicament antiviral.
A șaptea persoană a primit un antiviral numit tecovirimat, care a fost luat sub formă de capsule de două ori pe zi. Nivelurile de virus din sângele lui și de pe tampoanele utilizate la nivelul gâtului au devenit nedetectabile în termen de două zile, iar pacientul au fost externat după doar zece zile. „Deși este vorba de doar un pacient, acesta este un semnal că tecovirimatul este un medicament promițător, care ar trebui să fie luat în continuare pentru studii”, a declarat Adler.
Paul Hunter din cadrul Universității East Anglia a declarat faptul că doar un studiu randomizat poate dezvălui dacă antiviralul ajută cu adevărat. „Știm că studiile observaționale pot induce comunitatea în eroare mai ales atunci când, ca și în acest caz, infecția este, de obicei, autolimitată. Totuși, în această etapă a unei epidemii, orice mică informație ar putea fi utilă”, a adăugat acesta.
Producătorul medicamentului Tecovirimat, și anume firma farmaceutică americană Siga Technologies, studiază utilizarea medicamentului în cazul persoanelor cu variola maimuței într-un studiu observațional desfășurat în Republica Centrafricană, unde boala este frecventă în cazul rozătoarelor.
