Când astronomii vorbesc despre „forma” Universului, aceștia se referă la ceva mai specific decât o sferă sau un cub. Teoria relativității generale permite trei forme, sau geometrii, pentru Univers. Acestea sunt „plate”, „închise” sau „deschise”.
Este dificil de imaginat aceste forme în ceea ce privește Universul, dar pot fi comparate cu o foaie de hârtie (plată), o sferă (închisă) sau o șa (deschisă).
Forma Universului determină dacă acesta se va extinde pentru totdeauna (sau în cele din urmă se va prăbuși) și dacă este finit sau infinit. Ce formă are, depinde de densitatea sa totală și de rata sa de expansiune.
Cel mai convenabil mod de a determina forma Universului este folosirea fundalului cosmic cu microunde (CMB), un rezultat al Big Bang-ului. Mici variații spațiale ale temperaturii acestei lumini slabe sunt produse de undele sonore care se deplasează prin Universul timpuriu.
Dimensiunea reală a acestor puncte calde sau reci poate fi calculată cu precizie și apoi comparată cu dimensiunea măsurată a acestora. Este ca și cum ai face o măsurătoare trigonometrică vastă în întregul Univers și ai dezvălui geometria spațiului.
În ultimele decenii, astronomii au măsurat foarte precis fluctuațiile de temperatură din CMB. Rezultatele au arătat cu un grad ridicat de acuratețe că densitatea Universului este de așa natură, încât se extinde în toate direcțiile, fără nicio curbură pozitivă sau negativă. Cu alte cuvinte, Universul este „plat”. Acest Univers plat este o componentă majoră a modelului cosmologic standard.
Trebuie subliniat faptul că un Univers plat nu este universal acceptat. Unele studii au arătat că alte măsurători, cum ar fi cantitatea de lentile gravitaționale – cât de mult CMB este distorsionat de gravitația materiei în calea sa denotă mai degrabă un Univers închis.
