Acasă Spațiu și Astronomie PRIMA SONDĂ CARE A „ATINS” SOARELE

PRIMA SONDĂ CARE A „ATINS” SOARELE

91
0
(c) NASA's Goddard Space Flight Center/Joy Ng

Sonda Solară Parker a companiei NASA a ajuns în apropierea Soarelui și a atins atmosfera acestuia. În data de 28 aprilie 2021, aceasta a devenit prima navă spațială care a pătruns în atmosfera superioară a Soarelui, denumită coroană. Această premieră a fost anunțată în data de 14 decembrie în cadrul unei reuniuni a Uniunii Geofizice Americane din New Orleans.

Marginea coroanei solare este zona aflată la o distanță suficient de mare de centrul Soarelui, astfel încât gravitația și câmpul magnetic al acestuia să nu mai fie dominante și să atragă corpurile către stea. Acea limită, pe care a a traversat-o Sonda Solară Parker, în luna apriliec 2021, pentru a pătrunde în coroană, poartă numele de suprafață critică Alfvén.

„Timp de secole, omenirea a putut observa această atmosferă doar de la distanță. Cu ajutorul acestei navete am reușit, în cele din urmă, să ajungem în această zonă. Omenirea a atins Soarele”, a declarat Nicola Fox, directorul Diviziei de Heliofizică a NASA, în cadrul unei conferințe de presă.

Nava spațială a intrat în coroană la a opta trecere apropiată de Soare, când se afla la o distanță de doar aproximativ 13 milioane de kilometri față de centrul stelei. Totuși, granița era instabilă, iar nava spațială a ieșit din atmosferă după aproximativ cinci ore. Ulterior, aceasta a intrat și a ieșit din coronă de încă două ori, înainte de a continua spre o parte mai îndepărtată a orbitei sale.

Până când sonda a intrat în zona vizată, cercetătorii nu erau siguri de distanța la care se afla suprafața critică Alfvén sau de condițiile din interiorul acesteia. Totuși, aceștia știau că prezența sa poate fi măsurată prin modificări ale câmpului magnetic și o încetinire a vântul solar de la suprafață. Măsurătorile sondei solare Parker au confirmat acest lucru și au demonstrat faptul că suprafața critică nu era o bulă netedă în jurul Soarelui, ci mai degrabă o margine zimțată.

Studierea acestei suprafețe ar putea ajuta la înțelegerea modului în care Soarele expulzează particule încărcate, care pot crea probleme pentru sateliți și exploratorii spațiali și poate chiar la prezicerea acelor explozii. De asemenea, acesta este un pas către înțelegerea altor stele aflate dincolo de sistemul nostru solar. „Acestea sunt fenomene stelare, nu doar fenomene solare”, a declarat Kelly Korreck, membru al echipei Parker Solar Probe, în cadrul conferinței de presă.

Cercetătorii doresc ca sonda să continue să se deplaseze pe orbite din ce în ce mai mici în jurul Soarelui, până în anul 2025.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.