CUM SĂ ACCESEZI DOMENIUL ESTETIC ÎNTR-UN PROIECT EDUCAȚIONAL ÎN ZONA INGINERIEI AEROSPAȚIALE
Ana M.M. Rugescu, Ionel Simion, Felix Raduică, Cătălina Enache
Designul este la fel de complex ca orice altă ramură științifică sau orice altă activitate umană, estetica fiind doar una din multiplele lui fațete – ba chiar, în opinia noastră, una dintre cele importante. A-i pregăti pe studenți pentru a observa, a înțelege, a accepta partea estetică din design îi va ajuta în profesia lor de ingineri, mai ales într-o industrie atât de specială cum este industria aerospațială.
Un teritoriu ce necesită o expertiză deosebită, ingineria aerospațială este menită să ajute oamenii să-și continue visul de a cuceri vastul cer albastru. Pe un ton mai puțin romantic, David Guo (Directorul Departamentului de Inginerie, Tehnologie și Aeronautică din cadrul Universității Southern New Hampshire) ne transmite că ingineria aerospațială este „ramura ingineriei care se ocupă de designul, dezvoltarea, testarea și producția aparatelor de zbor și a sistemelor care le susțin”. În plus, inginerii din această zonă „aplică matematica, diverse teorii, cunoștințe și abilități de a rezolva probleme, pentru a transforma concepte legate de zbor în designuri aeronautice funcționale, care apoi sunt construite și devin operaționale”. Este cu adevărat o vastă rețea de domenii care conlucrează pentru a oferi rezultate excepționale.
O astfel de za din rețeaua noastră este estetica, mai bine spus estetica industrială specializată, strâns legată de funcție, de utilitate. Astfel, estetica industrială „este o activitate creativă care are ca scop determinarea calităților formale ale obiectelor produse de industrie”.
În afară de aspectele creativ și funcțional, sunt multe alte repere de avut în vedere și care unesc știința cu arta și tehnologia: uriașul salt pe care îl presupune inovația, dar și reversul acestuia, demonizarea „noului” care uneori sperie și îndepărtează omul atașat de vechi, implicit cunoscut; aspectul financiar, care dictează cât și cum se poate dezvolta într-o anume direcție – frumosul este însă o trăsătură cu puternic impact asupra oamenilor, nu poate fi exclus, chiar dacă este dificil de cuantificat, din design doar pentru că mijloacele financiare o interzic; posibilitatea de a produce în serie; standardizarea; materialele propuse și folosite; eficiența economică; ergonomia și multe altele.
La Universitatea Politehnica din București, Facultatea de Inginerie Aerospațială, Departamentul de Grafică Inginerească și Design Industrial, studenții beneficiază de un curs special, numit Estetica Inginerească. Cercetarea noastră are ca scop evaluarea acestui curs, din punctul de vedere al studenților, folosind rezultatul ca o pârghie în încercarea de a îmbunătăți modul de abordare a cursului și pentru a oferi studenților oportunitățile optime de învățare, care în timp se vor transforma în abilitățile atât de necesare lor.
Toți studenții care participă la acest curs sunt în anul 3 de studii, astfel încât deja știu multe despre designul industrial. Sunt 41 de studenți (22 de fete și 19 băieți, cu vârsta de 22-23 ani) care au luat parte activ la cercetarea noastră. Am pregătit un test simplu, constând dintr-un set de 15 întrebări (cu multiple posibilități de a răspunde (da, poate, nu știu, nu), la care studenții au răspuns o dată la începutul cursului (semestrului) și apoi încă o dată la încheierea cursului, rezultatele fiind comparate. Altă variabilă pe care am luat-o în considerație a fost însuși proiectul pe care ei și l-au ales la începutul cursului – când proiectul a fost finalizat, studenții au fost îndemnați să evalueze în ce mod cursul de estetică i-a ajutat să-și realizeze proiectul.
Din cauza pandemiei, cursurile s-au desfășurat online, la fel și evaluarea studenților. Răspunsurile la chestionarul nostru au fost primite online, la fel și proiectele realizate de către studenți, totul având loc pe o platformă pusă la dispoziție de universitate.
Rezultatele studiului nostru, obținute în urma unei analize calitative, sunt concludente pe unele aspecte, dar nu în tot ce ne-am propus. În primul rând, cele 2 seturi de răspunsuri la chestionarul nostru (completat la începutul semestrului și apoi încă o dată la finalul cursului) nu diferă semnificativ. Astfel, așteptările noastre, de a observa o schimbare în modul cum studenții privesc estetica, nu au fost împlinite. Considerăm că ar putea exista 2 motive pentru această atitudine: fie cunoșteau dinainte foarte multe despre estetica industrială, fie nu au fost complet onești când au răspuns, mergând pe calea cea mai ușoară, aceea de a rămâne la prima variantă de răspuns. Am ales să lucrăm cu al doilea set de răspunsuri, rezultatele fiind, cum am mai spus, interesante.
Toți studenții apreciază că există o legătură strânsă între estetică și inginerie aerospațială, dar au răspunsuri mai nuanțate când vine vorba despre alte aspecte: destui au răspuns cu „nu știu” la întrebările legate de relația dintre forma și greutatea unui aparat de zbor sau dacă aparatul de zbor are impact asupra interacțiunii sociale. De asemenea, multe întrebări au generat răspunsuri dintre cele mai diferite, fiind vorba despre acele întrebări legate de legătura dintre estetică și alte aspecte ale unui design deosebit: greutate, formă, aspecte financiare, viabilitate, productivitate, manevrabilitate, interacțiune socială etc.
Graficele de mai jos punctează câteva dintre rezultatele obținute:
| Q2. Is the weight of the aircraft tributary (also) to its form? |
 |
| Q3. In industrial design is the financial aspect more important than the aesthetic one? |
 |
| Q5. Are concepts like feasibility, productivity, handling compatible with the aesthetic side of a spaceship? | Q6. Is the following statement exhaustive: “Beauty lies in the eye of the onlooker”? |
 |
 |
| Q8. Has the design, including the one of the aircrafts, an active role in the social interaction? | Q11. Is it possible for function to become beauty? (the case of transparent watches) |
 |
 |
Concluziile noastre privind posibilitatea ca studenții să fi accesat o mai bună înțelegere a rolului esteticii în designul ingineresc, în industria aerospațială sunt promițătoare.
O primă idee este că va fi necesar să îmbunătățim instrumentele de testare, astfel încât rezultatele să fie mult mai specifice. Apoi, ca evaluare generală, putem spune că studenții s-au arătat dornici să studieze mai în amănunt estetica, să afle mai multe despre geneza acestei științe și cum s-a extins în mod exponențial în decursul ultimelor două secole, să înțeleagă care anume este liantul ce ține legate toate zalele lanțului ce compune designul unui obiect și apoi producerea lui, transportul acestuia către clienți și în final, folosirea lui.
Pe de altă parte, studenții încă nu au internalizat importanța tuturor componentelor ce crează un design bun (formă, greutate, manevrabilitate, producție etc.) și care sunt asociate cu estetica.
Proiectele alese de studenți sunt relativ simple, cu mare potențial de a fi îmbunătățite. Ne-ar fi plăcut să descoperim un plus de creativitate, dar este un început.
Chiar și în condițiile speciale în care s-a desfășurat anul universitar – de acasă, din spatele ecranelor computerelor – considerăm că acest mod de a testa studenții poate fi un prim pas în a găsi modalitățile optime de a-i apropia de estetică, o componentă fundamentală a întregii activități umane.
Este de remarcat faptul că în anul universitar 2020-2021 am avut cei mai mulți studenți înscriși la masteratul de 2 ani din departamentul nostru. Suntem convinși că și acest fapt demonstrează că abordarea estetică a designului industrial este corectă și apreciată.
