Noi, oamenii, suntem destul de obsedați să găsim acea persoană specială, lângă care ne putem petrece întraga viață. Însă, multe specii din regnul animal percep relațiile într-un mod diferit.
În timp ce aproximativ 90% dintre speciile de păsări practică o formă de fidelitate față de un singur partener, doar 3 până la 5% dintre mamifere îndeplinesc acest lucru.
Dar ce anume face ca unele animale să formeze legături pe tot parcursul vieții, în timp ce altele se mulțumesc să testeze terenul?
Potrivit unui studiu efectuat de către o echipă de cercetători din cadrul Universității Duke, care a implicat un grup de lemuri, rude primate îndepărtate ale oamenilor și care provin din Madagascar, s-a arătat faptul că circuitele cerebrale pot reprezenta factorul cheie în alegerea partenerului de viață, doar în cazul anumitor specii de animale.
În ultimii 30 de ani, studiile efectuate asupra rozătoarelor sugerează faptul că acțiunea a doi hormoni asupra creierului, așa-numitele „substanțe chimice ale îmbrățișării”, oxitocina și vasopresină, care sunt eliberați în timpul împerecherii, joacă un rol destul de important în stabilirea unei legături pe termen lung.
În noul studiu, cercetătorii au utilizat o tehnică de imagistică cerebrală specializată, pentru a cartografia locurile de conexiune ale oxitocinei și vasopresinei, în creierul a 12 lemuri, care au murit din cauze naturale.
Aceștia au constatat faptul că oxitocina și vasopresina par să acționeze asupra diferitelor părți ale creierului la lemuri, în comparație cu studiile anterioare efectuate asupra rozătoarelor, sugerând faptul că imaginea este mai complexă decât se considera inițial.
„Există, probabil, o serie de moduri diferite prin care monogamia apare la nivelul creierului și depinde de animalele pe care le observăm”, a declarat autorul principal, dr. Nicholas Grebe, student postdoctoral în cadrul Universității Duke. „Se întâmplă mai multe lucruri decât am crezut inițial.”
