Acasă Stil de Viață SOMNUL DE DUPĂ – AMIAZĂ POATE ÎMBUNĂTĂȚI FUNCȚIILE COGNITIVE

SOMNUL DE DUPĂ – AMIAZĂ POATE ÎMBUNĂTĂȚI FUNCȚIILE COGNITIVE

80
0
(c) Sam Edwards

În cadrul unui studiu s-a constatat faptul somnul de după-amiază poate fi asociat cu o mai bună agilitate mentală. Cercetătorii au descoperit faptul că, în cadrul unei populații în vârstă din China, dormitul de după-amiază a fost asociat cu o mai bună conștientizare a locației, o fluență verbală și o memorie de lucru îmbunătățite.

În cadrul studiului, publicat în revista online General Psychiatry, au fost examinate tiparele de somn a 2.214 persoane sănătoase, cu vârsta de peste 60 de ani, situate în mai multe orașe mari din China, inclusiv Beijing și Shanghai. Dintre cei care au luat parte la studiu, 1.534 dintre aceștia au dormit între cinci minute și două ore, în jurul orei prânzului, în timp ce restul de 680 nu au avut parte de somn în acea perioadă.

Participanții la studiu au fost întrebați cu privire la frecvența perioadelor de odihnă, din timpul prânzului, din cadrul unei săptămâni. Răspunsurile au variat de la o dată pe săptămână la zilnic. În cadrul ambelor grupuri, durata medie a somnului nocturn a fost de aproximativ 6,5 ore. Totuși, nu au fost colectate informații cu privire la durata specifică sau orele la care a avut loc somnul.

Toți participanții au luat parte la un screening pentru detectarea demenței. Acest test a avut scopul de a evalua funcțiile cognitive ale creierului. În urma testului, s-au constatat diferențe „semnificative” în ceea ce privește conștientizarea locației, fluența verbală și memoria, cu scoruri mai mari în rândul grupului care a dormit în jurul prânzului.

„Pe lângă reducerea somnolenței, somnul de la jumătatea zilei oferă o varietate de beneficii, precum consolidarea memoriei, pregătirea pentru învățarea ulterioară, îmbunătățirea funcționării executive și o creștere a stabilității emoționale, dar aceste efecte nu au fost observate în toate cazurile”, au concluzionat autorii studiului.

Cu toate acestea, autorii au subliniat faptul că cercetările făcute până în prezent nu au putut concluziona dacă somnul de după-amiază împiedică apariția demenței și declinul cognitiv în cazul persoanelor în vârstă sau dacă acesta ar putea fi un simptom al demenței.

Dr. Sara Imarisio, șef de cercetare în cadrul Centrului de cercetare Alzheimer din Regatul Unit, a declarat: „Oamenii de știință continuă să lucreze pentru a determina relația dintre somn și demență. Modelele neobișnuite de somn sunt frecvente în cazul persoanelor cu demență, dar cercetările sugerează faptul că modificările somnului ar putea fi evidente cu mult înainte ca orice simptome, precum pierderea memoriei, să înceapă să apară. În cadrul acestui studiu, oamenii de știință nu au reușit să determine dacă somnul din timpul zilei a afectat, în mod direct, memoria și gândirea, cercetarea arătând doar o legătură între cele două. De asemenea, în timp ce alte studii au indicat o legătură între schimbările în calitatea somnului și apariția demenței, este, totuși, necesar efectuarea unui studiu mai amplu în cadrul căruia să se analizeze o serie de factori legați de somn, pentru a oferi o imagine mai clară cu privire la legătura dintre demență și somnul din timpul zilei.”

De asemenea, cei care au avut obiceiul de a dormi după prânz au prezentat un nivel mai ridicat de trigliceride decât persoanele care nu au dormit în timpul zilei. Trigliceridele pot traversa rapid bariera hematoencefalică și pot interfera cu alte proteine cruciale. Trigliceridele pot induce rezistența la leptină și insulină, scăzând abilitățile cognitive.

În plus, în cadrul cercetărilor anterioare, somnul a fost asociat cu factorii de risc ai bolilor cardiovasculare, precum vârsta, trigliceridele, tensiunea arterială și nivelul glucozei. Astfel, aceste niveluri crescute pot fi un indicator negativ pentru bolile cardiovasculare. Deși nivelurile de trigliceride erau mai mari, acestea se situau în intervalul normal. Astfel, cercetătorii sugerează faptul că ele ar putea fi motivul pentru care funcția cognitivă nu a fost afectată negativ.

Creșterea speranței de viață și modificările neurodegenerative asociate cu aceasta se traduce într-o creștere a numărului de persoane diagnosticate cu demență. Aproximativ 5-7% din persoanele cu vârsta de peste 65 de ani au fost afectate de demență.

Cercetătorii consideră că somnul reglează răspunsul imun al organismului și este considerat a fi un răspuns evoluat la inflamație.

De asemenea, aceștia au menționat faptul că a existat o variație a beneficiilor observate care trebuie investigate în continuare. De exemplu, duratele mai lungi de somn au fost asociate cu o scădere a funcției cognitive, în timp ce perioadele mai scurte (mai puțin de 30 de minute) și mai frecvente de dormit au fost asociate cu un risc mai mic de dezvoltare a bolii Alzheimer.

Autorii intenționează să continue cercetările pentru a înțelege detaliile acestor asocieri și speră să publice, în viitor, mai multe lucrări pe această temă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.