Virusul rujeolei a trecut de la bovine la oameni în jurul anului 500 î.Hr., fapt ce susține ideea că virusul s-a stabilit ca boală umană, imediat după dezvoltarea mai multor orașe mari. „Nu este o dovadă, dar putem afirma că marile orașe ar fi oferit posibilitatea apariției acestuia”, a declarat Sébastien Calvignac – Spencer din cadrul Institutului Robert Koch din Berlin, Germania.
Virusul rujeolei a pornit de la cel care cauzează pesta bovină, o boală destul de des întâlnită în rândul acestora, care în secolul al XX-lea a condus la foamete în Africa, până când vaccinarea a eradicat-o, în anul 2011.
Rujeola a infectat aproape toți copiii, până în momentul în care a început vaccinarea. Această infecție virală încă este o problemă majoră de sănătate publică, în țările în curs de dezvoltare și, ca urmare a scepticismului în materie de vaccinuri, au existat focare de infecție chiar și în unele țări occidentale.
Este cunoscut faptul că virusul rujeolei a evoluat de la cel care a cauzat pesta bovină, deoarece ele sunt similare din punct de vedere genetic, însă nu este cunoscut momentul în care a avut loc această evoluție. Din estimările anterioare, specialiștii au concluzionat faptul că această evoluție a virusului a avut loc în jurul anului 900 d.Hr. Totuși, această constatare s-a bazat pe analiza virusurilor rujeolice destul de recente.
Conexiunea cu marile orașele
Echipa lui Calvignac – Spencer a găsit un eșantion pulmonar, conservat, într-un muzeu din Berlin, ce aparținea unei persoane care a decedat din cauza rujeolei, în anul 1912. Cercetătorii au elaborat un arbore genealogic viral, pe care l-au comparat cu alți 50 de genomi virali, proveniți fie din cazuri recente de rujeolă, fie din cazuri de pesta bovină sau dintr-un virus asociat, care infectează oile și caprele. În urma acestei analize s-a constatat faptul că evoluția virusului a început în anul 500 î.Hr.
Analiza nu poate furniza cu exactitate unde a avut loc, în lume, această evoluție. Însă, această dată anterioară coincide, în mare măsură, cu apariția unor orașe, de câteva sute de mii de persoane, situate în China, India, Africa de Nord și Europa.
În ceea ce privește circulația rujeolei în cadrul comunităților insulare, este cunoscut faptul că această infecție virală nu poate supraviețui mult timp, în locuri cu mai puțin de o jumătate de milion de oameni. Acest lucru se datorează faptului că, aceasta oferă imunitate pe tot parcursul vieții, astfel încât, odată ce toată lumea a avut această infecție, nu mai există gazde care să o mențină în curs. Numai în comunitățile mai mari ar exista suficienți oameni noi și, prin urmare, susceptibili, precum nou-născuții, ca virusul să supraviețuiască.
Microbii care trec de la o specie la alta reprezintă o cauză comună a pandemiilor, ceea ce s-a întâmplat și în cazul coronavirusului.
