Acasă Stil de Viață BACTERIILE DIN CAVITATEA BUCALĂ

BACTERIILE DIN CAVITATEA BUCALĂ

519
0

Majoritatea persoanelor sunt conștiente de faptul că o bună igienă orală, ce constă în periaj, utilizarea aței dentare, precum și vizite regulate la cabinetul stomatologic, se află în strânsă legătura cu starea noastră de sănătate. Cei care fac cercetătări asupra microbiomului, din cadrul Universității de Stat din Colorado, susțin acest tip de gândire convențională a populației,punând accentul asupra „comunităților invizibile” de microbi care se găsesc în cavitatea bucală.

Microbiomul oral, suma totală a microorganismelor, inclusiv a bacteriilor și a ciupercilor, care se află în gură, a reprezentat subiectul unui studiu, realizat în cadrul laboratorul de cercetare al Universității de Stat din Colorado.Studiul a fost realizat de către Jessica Metcalf împreună cu echipa de cercetare a lui Nicole Garneau, din cadrulMuzeului Naturii și Științei,Denver. Publicat în Scientific Reports, acesta a demonstrat o strânsă legătură între persoanele care nu au vizitat în mod regulat la medicul stomatolog și prezența crescută a unui agent patogen care cauzează parodontoză.

În cadrul experimentelor efectuate de către echipa de cercetare a lui Garneau, din cadrul Laboratorului de Genetică a Gustului, o mare parte dintrevizitatori muzeului au acceptat o examinare a cavității bucale, dar au răspuns și unor serii de întrebări cu privire la structura demografică, stilul de viață și obiceiurile de sănătate ale acestora. Datele de secvențiere microbiană a ADN-ului analizate de către cercetători au relevat, în linii mari, faptul că modul în care ne îngrijim sănătatea noastră orală afectează, în mod direct, comunitățile de bacterii din gură. Studiul a subliniat nevoia de a ne gândi la sănătatea noastră orală ca fiind puternic legată de sănătatea întregului organism.

„Studiul nostru a arătat, de asemenea, faptul că utilizarea voluntarilor și a comunității oamenilor de știință poate reprezentao modalitate foarte bună pentru a obține datele necesare, fără a fi nevoie să se utilizeze studii de caz”, susține Zach Burcham, cercetător postdoctoral și autorul principal al lucrării. Acesta a avut ajutorul doamnei Metcalf, profesor asociat în cadrul Departamentului de Științe Animale și membru al Rețelei Microbiome CSU.

TestareaCavității Bucale

În anul 2015, Garneau, împreună cu echipa sa a instruit atâtoameni de știință, cât și voluntari și cetățeni în vederea utilizării de teste care colectează probe din cavitatea bucală a subiecților. Aceștia au ajutat la colectarea probelor provenind de la 366 de persoane, dintre care 181 de adulți și 185 de tineri, cu vârste cuprinse între 8 și 17 ani.

La baza acestui studiu a stat stabilireamodului și a condițiilor în care microbiomul oral afecteazăgustul alimentelor dulci.Prin colectarea acestor date, care au fost, de asemenea, raportate în lucrare, cercetătorii au remarcat o serie de date importante care vizează obiceiurile de sănătate orală.

Pentru a ajuta la „traducerea” datelor, Garneau a apelat la echipa de experți a lui Metcalf de la CSU. Burcham și oamenii de știință au folosit instrumente avansate de secvențiere și analiză pentru a determina ce tipuri de microbi erau prezenți. Secvențierea datelor a fost realizată în colaborare cu oamenii de știință din grupul lui Rob Knight,de la Universitatea din San Diego, California. O echipă specializată în domeniul nutrițional, de la Universitatea de Stat din Michigan, a adus, de asemenea, date suplimentare privind importanța relațiilor stabilite între copilul și mamă,în vederea analizeidatelor.

„Împreună, am format o echipă de vis, utilizând știința pentru a răspunde la întrebări complicate cu privire la sănătatea umană și nutriție, precum și folosind secvențierea și analiza microbiană de ultimă generație”, declară Garneau.

Îngrijirea regulată folosind ața dentară

Studiul a împărțit subiecții în două secțiuni, pe de o parte fiind persoanele care au folosit ața dentară, iar, pe de altă parte, persoanele care nu obișnuiesc să o folosească. S-a descoperit faptul că,în cazul persoanelor care au utilizat ața dentară,numărul de bacteria din cavitatea bucală a fost mult mai mic. Acest lucru se datorează cel mai probabil faptului că aceștia au eliminat fizic bacteriile care ar fi putut provoca inflamații sau boli.

Adulții care au mers la medicul stomatolog în ultimele trei luni au avut, per total, o diversitate microbiană mult mai mică,în comparație cu cei care nu au fost în ultimele 12 luni sau mai mult. De altfel, pentru aceștia, difuzia agentul patogen care cauzează boala Treponema a avut o răspândire redusă. Acest lucru s-a produs, din nou, cel mai probabil,din cauza îngrijirii dentare. Totodată, tinerii tind să meargă la un medic stomatolog mai des decât o fac adulții.

Bacteriile aflate în cavitatea bucală a tinerilor diferă de la bărbați la femei, dar și în funcție de greutatea corpului. Copiii considerați obezi, în funcție de indicii lor de masă corporală,au prezentat o altă serie de bacterii, în comparație cu copiii care aveau o greutate normală. Copiii obezi tind să aibă, de asemenea, un nivel mai ridicat de Treponema, același agent patogen găsit la adulții care nu au fost la dentist pe o perioadă mai mare de un an. Altfel, cercetătorii au detectat o posibilă legătură între obezitatea copilului și paradontoză: „Acest lucru a fost foarte interesant pentru mine, deoarece am putut colecta aceste date utilizând o populație generală, având un grup atât de diferit de persoane”, susține Burcham.

Alte studii au descoperit faptul cămicrobii participanților tineri, mai ales a celor cu vârsta cuprinsă între8 și 9 ani, au avut mai multă diversitate în comparație cu cei prezenți la adulți. Cu toate acestea, microbii din cavitatea orală a adulților au variat mai mult de la o persoană la alta. Cercetătorii consideră faptul că acest lucru este cauzată, în special, mediilor și stilului alimentar adoptat de aceștia, acesta fiind mult mai diversificat decâtcel al copiilor.

De asemenea, cercetătorii au susținut faptul că oamenii care trăiau în aceeași gospodărie aveau microbi similari.

„Atunci când analizezi familiile care trăiesc împreună, vei constata faptul că aceștia împărtășesc o mare parte dintre bacteriile care nu se găsesc atât de des”, a explicat Burcham. Acest lucrua subliniat relevanța mediului construit în relația cu comunitățile microbiene din corpul nostru.

Pentru Burcham, cercetarea ce vizează investigarea cavității orale a fost un lucru deosebit, el ocupându-se, în mod special, cu studierea ecologiei microbiene a descompunerii.

„Cred că viața noastră este condusă, în esență, de microbiomii noștri și afectată de aceștia, iar acest lucru este foarte interesant, indiferent ce sistem al corpului uman analizăm”, relatează Burcham.

Studiul a fost realizat prin intermediul unui parteneriat pentru educație științifică, între Institutul Național de Științe Medicale Generale și Institutele Naționale de Sănătate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.