Boeing va suspenda producția modelului 737 Max, avion implicat în două accidente fatale, care au condus la pierderea a 346 de vieți.
Nu este clar cât va dura suspendarea producției, dar Boeing a declarat că nu se așteaptă ca oprirea acesteia să aibă ca rezultat disponibilizări sau concedieri. După decizia luată în martie 2019, de a opri la sol toate avioanele 737 Max din întreaga lume, compania a fabricat aproximativ 40 de avioane pe lună, având în depozit în jur de 400 de aeronave.
Boeing declară că ar prefera „să acorde prioritate livrării aeronavelor din depozit și să suspende temporar producția avioanelor 737”, pentru a menține „sistemul de producție pe termen lung și bunăstarea lanțului de aprovizionare”.
Boeing spera ca avionul să revină în aer, pe parcursul anului 2019
Boeing se aștepta ca modelul 737 Max să revină în aer până la sfârșitul lui 2019, dar procesul de recertificare cu Administrația Aviației Federale este în desfășurare. Drept urmare, companiile aeriene americane care folosesc modelul 737 Max, precum Southwest și American, au întârziat continuu reintroducerea aeronavei. În prezent, aceste companii aeriene nu se așteaptă să folosească avionul, cel puțin până în luna martie sau aprilie a anului 2020.
Cele două zboruri fatale ale modelului 737 Max ar putea avea drept cauză de producere a accidentelor un software Anti-Stall cunoscut sub numele de MCAS (Maneuvering Characteristics Augmentation System), precum și de producție, proiectare și scurtături de reglementare efectuate de Boeing.
În încercarea de a concura cu un avion mai nou, mai eficient, din punct de vedere al consumului de combustibil, de la Airbus-A320neo, Boeing a decis să retușeze designul 737 în loc să creeze un avion nou de la zero. Rezultatul a fost 737 Max, o versiune nouă a modelului 737, cu motoare mai mari, mai eficiente în materie de combustibil. Aceste motoare trebuiau amplasate la o distanță mai mare față de cele de pe modelul 737 și, în consecință, avionul era mai predispus să piardă din viteză atunci când partea frontală a acestuia era mai ridicată decât partea din spate.
Aici a intervenit MCAS. Boeing a dezvoltat MCAS pentru a opri aceste pierderi de viteză, înclinând automat vârful avionului în jos. Dar compania a făcut erori fatale. MCAS a fost proiectat să se bazeze pe un singur senzor, din exteriorul avionului, pentru a determina dacă aeronava avea o înclinație prea mare, ceea ce înseamnă că nu există nicio cale pentru ca sistemul să știe dacă acel senzor a fost deteriorat. Boeing, de asemenea, nu a spus autorităților sau piloților despre reglementara MCAS, în încercarea de a reduce costurile de antrenament.
În consecință, piloții Lion Air Flight 610 și Ethiopian Airlines Flight 302 au fost puși în situația de a utiliza un software, neștiind de existența acestuia. Unul dintre piloți încerca să oprească avionul din a se înclina periculos, deși acest lucru nu se întâmpla de fapt.
„Revenirea în siguranță a 737 MAX, în serviciu, este prioritatea noastră. Știm că procesul de aprobare a revenirii în serviciu a 737 MAX și de determinare a cerințelor de instruire adecvate trebuie să fie extraordinar de detaliat și robust, pentru a ne asigura că autoritățile noastre de reglementare, clienții și pasagerii au încredere în actualizările 737 MAX”, a spus Boeing într-o declarație.
„Așa cum am spus anterior, FAA și autoritățile globale de reglementare determină calendarul pentru certificarea și revenirea în serviciu a avionului. Rămânem pe deplin angajați să sprijinim acest proces. Este datoria noastră să ne asigurăm ca fiecare cerință să fie îndeplinită și să avem un răspuns la întrebările primite de la autoritățile noastre de reglementare.”
La începutul anului 2019, Boeing a anunțat un fond de 100 de milioane de dolari pentru familiile și comunitățile victimelor celor două accidente.
De asemenea, compania a soluționat procesele cu familiile primului accident, deși au fost depuse multe altele. Boeing a deschis un fond de peste 5 miliarde de dolari pentru a compensa clienții, deși există îngrijorări cu privire la ce ar putea face o oprire a producției pentru mulți furnizori ai companiei.
