Acasă Stil de Viață IMPACTUL PE CARE ÎL ARE ZAHĂRUL ASUPRA CREIERULUI

IMPACTUL PE CARE ÎL ARE ZAHĂRUL ASUPRA CREIERULUI

2979
0
(Image: © Shutterstock)

Cu toții iubim dulciurile, însă prea mult zahăr în dieta noastră poate avea efecte neplăcute, precum: obezitatea, diabetul de tip 2 și cariile dentare. Știm că nu ar trebui să consumăm bomboane, înghețate, prăjituri și sucuri bogate în zahăr, dar câteodată nu le putem rezista. Este ca și cum creierul nostru râvnește după aceste mâncăruri.

„Ca neurocercetător, studiile mele se axează pe fenomenul ce stă în spatele obezității și pe amploarea pe care aceasta o are în epoca modernă, a afirmat Amy Reichelt”. „Vreau să înțeleg cum ceea ce mâncăm ne modifică comportamentul și dacă schimbările produse la nivelul creierului pot fi atenuate de alți factori pe care îi întâlnim zi de zi.

Dopamina se activează consumând zahăr

În mod evolutiv, strămoșii noștri au fost culegători. Hrana dulce reprezintă o excelentă sursă de energie, de aceea am ajuns să găsim, în special, mâncăruri dulci, mai plăcute. Mâncarea cu un gust dezagreabil, amar sau acru este posibil să fie nefăcută sau alterată și poate duce la toxiinfecție alimentară.

De aceea, pentru a ne mări rata de supraviețuire ca și specie, ne-am născut cu un sistem care  ne face să adorăm mâncărurile dulci, întrucât acestea reprezintă o sursă bună de energie.

Când consumăm zaharuri, sistemul de „recompensă” al creierului, numit și sistemul de dopamină mezolimbică, se activează. Dopamina este o substanță eliberată de neuroni, care semnalează un eveniment plăcut. Atunci când sistemul de recompensă se activează, noi, oamenii, avem tendința de a repeta acele acțiuni. Prin dopamina ce se eliberează prin consumul de zahăr, avem dorința de a mânca din ce în ce mai mult.

Mediul înconjurător abundă în alimente dulci, bogate în energie. Nu mai trebuie să căutăm după aceste mâncăruri zaharoase, ele sunt disponibile peste tot. Din nefericire, creierul nostru este încă foarte similar cu cel al strămoșilor. Ce se întâmplă cu creierul nostru atunci când consumăm zahăr excesiv?

Poate zahărul să ne schimbe?

Creierul se află într-o continuă schimbare, iar acest proces se numește neuroplasticitate. Această modificare se poate întâmpla în sistemul de „recompensă”. Utilizarea repetată a medicamentelor sau consumul de numeroase alimente zaharoase determină creierul să capete o anumită toleranță.

În cazul alimentelor dulci, pentru a avea aceeași satisfacție, înseamnă că noi avem nevoie să consumăm mai mult, iar aceasta este o caracteristică clasică a dependenței.

Dependența de mâncare reprezintă un subiect controversat printre oamenii de știință și medici. Deși este adevărat că poți deveni dependent fizic de anumite medicamente, se dezbate dacă putem fi dependenți și de mâncare.

Creierul vrea zahăr din ce în ce mai mult

Chiar dacă ne este foame sau nu, pe fond nervos, avem tendința să mâncăm mai mult.

Pentru a rezista poftelor, trebuie să ne inhibăm poftele. O rețea de astfel de neuroni inhibitori este esențială pentru controlul comportamentului. Acești neuroni sunt concentrați în cortexul prefrontal, o zonă cheie a creierului implicată în luarea deciziilor, controlul impulsurilor și întârzierea satisfacției.

Neuronii inhibitori sunt ca „frânele” creierului care eliberează chimicala GABA. Cercetările realizate asupra șoarecilor de laborator au arată cum dietele cu conținut ridicat de zahăr pot modifica structura neuronală. Șobolanii hrăniți cu zahăr nu au mai fost capabili să se controleze și să ia decizii.

S-a demonstrat că mâncarea ne afectează rezistivitatea asupra „ispitelor”, fapt pentru care schimbările noastre în dietă sunt atât de dificile.

Oamenii care au avut în mod regulat o dietă bogată în grăsimi, cu conținut ridicat de zahăr, și-au dorit să mănânce din ce în ce mai mult alimente cu valoare nutritivă mică (junk food), chiar dacă nu le era neapărat foame.

Alimentația nesănătoasă poate să amplifice dorința de a consuma constant din aceste alimente. Astfel se creează un cerc vicios.

Zahărul poate perturba memoria

Altă zonă a creierului afectată de o dietă bogată în zahăr este hipocampusul, un important centru al memoriei.

Cercetările arată că șoarecii care au avut o dietă bogată în zahăr au fost mai puțin capabili de a reacționa la obiectele din jurul lor.

Modificările induse de zahăr în hipocampus au reprezentat o reducere a neuronilor nou-născuți, care sunt vitali pentru codificarea amintirilor.

Cum să-ți protejezi creierul de zahăr?

Organizația Mondială a Sănătății recomandă să limităm consumul de zaharuri adăugate. Avem nevoie de 5 % din consumul nostru zilnic de calorii, ceea ce înseamnă aproximativ 25 g (șase lingurițe).

Având în vedere că un canadian consumă aproximativ 85 g (20 de lingurițe) de zahăr pe zi, aceasta presupune o schimbare majoră a dietei.

Capacitățile de neuroplasticitate ale creierului îi permit acestuia să se reseteze într-o anumită măsură, în urma reducerii zahărului din dietă, iar exercițiile fizice pot mări acest proces. Alimentele bogate în omega-3 (găsite în uleiul de pește, nuci și semințe) sunt, de asemenea, neuroprotectoare și pot stimula substanțele chimice ale creierului, necesare formării noilor neuroni.

Cu toate că nu este ușor să ne dezobișnuim de la a consuma deserturi sau de la a face cafeaua tare, creierul tău îți va mulțumi că ai făcut pași spre o viață sănătoasă.

Primul pas este și cel mai greu, dar pe parcurs totul devine mai ușor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.