Noile cercetări sugerează faptul că gorilele de munte, care trăiesc în grupuri foarte mari, ar trebui să limiteze numărul de relații sociale puternice pe care le formează. Oamenii de știință au identificat până la șapte tipuri de relații între animale, de la legături strânse, familiale, până la asocieri „slabe”.
De obicei, gorilele de munte trăiesc în grupuri de aproximativ 12-20 de indivizi, iar studiul a găsit cea mai bogată gamă de relații în formațiunile de această dimensiune. Când grupurile erau mai mici sau mai mari, uneori până la 65 de gorile, exista o mai mică diversitate de relații sociale.
Dr. Robin Morrison, angajat în cadrul Centrului de Cercetare în Comportamentul Animalelor al Universității din Exeter, a declarat: „Se presupune că animalele care trăiesc în grupuri mai mari vor avea vieți sociale mai diverse și mai complexe”.
„Cu toate acestea, studiul nostru sugerează că diversitatea socială este mai mică în grupurile foarte mari, în care gorilele trebuie să mențină un număr mai mare de interacțiuni, majoritatea relațiilor intrând în categoria cea mai slabă. Relațiile sociale puternice există încă în grupurile mari, dar constituie o proporție mai mică din totalul acestora.”
„Nu putem spune cu siguranță de ce se întâmplă acest lucru, dar s-ar putea ca gorilele să aibă suficient timp și energie mentală pentru a menține un anumit număr de relații. Prin urmare, își păstrează relațiile-cheie și, pur și simplu, mențin legături slabe cu toate celelalte gorile din grup.”
Dr. Morrison a adăugat: „A trăi într-un grup social necesită efort mental. Într-adevăr, una dintre marile idei ale evoluției sociale este aceea că oamenii și-au dezvoltat creierul și limbajul pentru a face față complexității sociale”.
Cercetătorii au făcut 12 ani studii pe 13 grupuri de gorile, monitorizate de Fossey Fund, în Parcul Național Vulcanii, Rwanda. Numărul gorilelor montane din parc a crescut în ultimii ani, ceea ce poate explica de ce s-au format grupuri neobișnuit de mari.
Animalele trăiesc în grupuri sociale stabile, mișcându-se și hrănindu-se împreună în timpul zilei și dormind împreună noaptea.
Studiul a utilizat date despre cât de mult timp au petrecut indivizii pentru a întemeia respectivele relațiile sociale.
Dr. Morrison a declarat: „La multe primate, interacțiunea socială poate fi măsurată în funcție de cât mult indivizii își petrec timpul împreună. Cu toate acestea, gorilele petrec mai puțin timp îngrijindu-se față de majoritatea primatelor. În schimb, o mulțime de societăți de gorile aleg lângă cine să stea alături și de cine se îndepărtează”.
Cercetătorii au descoperit că diversitatea relațiilor sociale experimentate de unele gorilele variază în funcție de vârstă și gen. Atât masculii, cât și femelele experimentează o gamă variată de relații ca tineri, dar pe măsură ce îmbătrânesc, acestea se schimbă.
Femelele păstrează un număr relativ constant de relații de-a lungul adolescenței și vârstei adulte, dar acesta scade rapid, în timp ce, la masculi, pe măsură ce intră în adolescență, ating cele mai scăzute astfel de niveluri (în jurul a 14 ani, când încă mai au câțiva ani până la maturitatea sexuală).
De asemenea, aceasta este perioada în care masculii sunt capabili să decidă dacă vor părăsi grupul în care s-au născut, astfel încât aceștia să se pot distanța social.
Aproape jumătate aleg să rămână și, dacă o fac, construiesc treptat un set divers de relații de-a lungul vârstei adulte și își asumă roluri sociale prin care protejează grupul, creează și își îngrijesc urmașii.
Rezultatele cercetării ar putea fi utile pentru protejarea gorilelor, inclusiv eforturile de a limita răspândirea bolilor.
Dr. Tara Stoinski, președinte și director executiv al Fondului Dian Fossey Gorilla și unul dintre coautorii studiului, a declarat: „Înțelegând mai bine aceste relații sociale, putem percepe, de asemenea, modul în care bolile s-ar răspândi în aceste grupuri sociale”.
„Acest lucru este foarte important, chiar acum, pentru gorilele de munte, deoarece boala este una dintre principalele amenințări pentru dispariția lor. Indivizii se contaminează de multe cu aceleași boli, ca și oamenii, inclusiv cu Ebola, și este extrem de probabil să se infecteze cu COVID-19, dacă ar fi expuși la acesta.”
Studiul este publicat în revista Proceedings of the Royal Society B.
