Pădurile tropicale din întreaga lume depozitează echivalentul a 25 de ani de emisii de combustibili fosili, iar trecerea acestui prag ar putea conduce la eliberarea rapidă de carbon în atmosferă.
Cercetările, desfășurate pe trei continente, au constatat faptul că, într-o lume cu o climă mai caldă, pădurile tropicale vor acționa, în continuare, ca niște bureți de absorbție a carbonului, doar dacă națiunile acționează rapid pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.
O echipă de cercetători, coordonată de Universitatea din Leeds, a descoperit că pădurile pluviale pot continua să absoarbă un volum uriaș de carbon, dacă încălzirea globală rămâne cu 2°C peste nivelurile preindustriale, obiectiv stabilit prin Acordul climatic de la Paris.
Conform lucrării, publicate în revista „Science”, dacă temperatura medie din timpul zilei, în cea mai caldă lună a anului, depășește pragul de 32°C, capacitatea pădurilor tropicale de a depozita carbon va începe să scadă.
În prezent, 25% dintre pădurile tropicale au o temperatură peste pragul de 32°C și depozitează mai puțin carbon decât celelalte păduri.
„În cazul în care media temperaturii globale va crește cu 2°C, temperaturile din pădurile tropicale vor fi, de fapt, cu 2,4°C mai ridicate decât în prezent, deoarece unele regiuni se încălzesc mai rapid decât altele”, a declarat Dr. Martin Sullivan, autorul principal al lucrării.
Acest lucru ar conduce la depășirea pragului de 32°C, la trei sferturi dintre toate pădurile tropicale, începând eliberarea rapidă a carbonului, înapoi în atmosferă.
Cercetătorii au descoperit faptul că fiecare grad Celsius în plus, peste pragul de 32°C, va avea ca efect eliberarea unei cantități de carbon, de patru ori mai mare.
Fragmentarea pădurilor, prin intermediul focului și exploatărilor forestiere, poate împiedica capacitatea speciilor de copaci de a se adapta într-o lume schimbătoare, chiar dacă încălzirea globală este menținută sub 2 °C.
„Analiza noastră relevă faptul că, până la un anumit punct de încălzire, pădurilor tropicale sunt surprinzător de rezistente la variațiile mici de temperatură”, a declarat Dr. Sullivan.
„Dacă limităm schimbările climatice, pădurile tropicale pot continua să depoziteze o cantitate mare de carbon, chiar și într-o lume mai caldă. Pragul de 32°C pune în evidență importanța reducerii urgente a emisiilor de carbon, pentru a evita un efect nedorit în viitor”, a adăugat Dr. Sullivan.
O echipă internațională, formată din 225 de cercetători, a măsurat înălțimea și diametrul copacilor din 813 păduri tropicale, pentru a calcula cantitatea de carbon depozitată.
Pe parcursul studiului, s-au efectuat aproape două milioane de măsurători a 10.000 de specii de copaci, din 24 de țări din America de Sud, Africa și Asia.
Datele prelevate din unele zone cu păduri tropicale datează de la începutul anilor 1960. Informațiile au fost revizuite la fiecare câțiva ani, pentru a măsura cantitatea de carbon absorbită și depozitată, înainte de moartea unui copac.
„Rezultatele noastre sugerează faptul că pădurile intacte pot rezista anumitor schimbări climatice. Cu toate acestea, acești copaci toleranți la căldură, se confruntă și cu amenințări imediate, precum incendiile. Adaptarea climatică reprezintă, în primul rând, protejarea și conectarea pădurilor rămase”, a declarat Beatriz Marimon, profesoară în cadrul Universității de Stat din Mato Grosso din Brazilia și coautor al lucrării de față.
Cercetările au sugerat faptul că, pe termen lung, cel mai mare efect negativ al creșterii temperaturii va fi asupra depozitelor de carbon forestiere, prin reducerea creșterii pădurilor tropicale, iar seceta, un alt efect negativ cu un impact mare, ar conduce la distrugerea copacilor.
Pe termen lung, se preconizează că pădurile din America de Sud vor avea cea mai mare reducere a depozitelor de carbon, deoarece cele mai mari temperaturi ale pădurilor se regăsesc în această regiune.
Profesorul Oliver Phillips, de la Universitatea din Leeds, i-a îndemnat pe liderii mondiali să profite de această oportunitate, oferită de actuala izolare, spre tranziția către un climat stabil.
„Imaginează-ți un scenariu în care profităm de această șansă, pentru a reseta modul în care ne tratăm Pământul. Ne putem menține planeta, suficient de rece, pentru a proteja aceste păduri magnifice și să fim toți în siguranță ”, a declarat profesorul Oliver Phillips.
