Cercetătorii au descoperit că doi îndulcitori artificiali, și anume zaharina și sucraloza, cresc nivelul de zahăr din sânge. Acest lucru poate fi legat de modificările pe care îndulcitorii le induc la nivelul microbiomului intestinal.
Acești îndulcitori sunt o alternativă la zahăr pentru persoanele cu diverse afecțiuni metabolice, precum diabetul, sau pentru cei care doresc să slăbească, deoarece sunt de peste 200 de ori mai dulci decât zahărul și conțin puține până la zero calorii.
Jotham Suez și colegii acestuia din cadrul Universității Johns Hopkins din Maryland au testat efectele a patru înlocuitori artificiali asupra nivelului de zahăr din sânge pe 120 de adulți din Israel, fără afecțiuni de sănătate subiacente. Participanții au raportat că nu au consumat îndulcitori cu conținut scăzut de calorii în timpul celor șase luni anterioare studiului.
După aceea, persoanele au fost împărțite în șase grupuri, iar cercetătorii le-au furnizat pachete de 1 gram de îndulcitori. Timp de două săptămâni, participanții din patru dintre aceste grupuri au consumat două pachete de aspartam, sucraloză, zaharină sau stevie dizolvate în apă de trei ori pe zi. Toate pachetele conțineau cel puțin 96% glucoză, deoarece îndulcitorii sunt atât de puternici încât este nevoie doar de o cantitate mică pentru a atinge doza recomandată (glucoza este folosită ca agent de volum, astfel încât îndulcitorii să poată fi ambalați). Doza zilnică totală a fiecărui îndulcitor a fost sub doza zilnică acceptată de Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente. În aceeași perioadă, un al cincilea grup a consumat cantități echivalente de pudră de glucoză, iar ultimul grup nu a luat nici un supliment.
Toți participanții au purtat monitoare continue de glicemie pe tot parcursul studiului și timp de o săptămână înainte și după experiment. De asemenea, aceștia au finalizat 9 teste de toleranță la glucoză, care măsoară eficiența cu care organismul controlează nivelul zahărului din sânge după consumul de glucoză.
În medie, cercetătorii au descoperit că persoanele care au consumat zaharină și sucraloză au avut creșteri semnificative ale glicemiei după testele de toleranță la glucoză. „Glicemia a rămas stabilă sau chiar a scăzut ușor în cazul tuturor persoanelor din celelalte grupuri, chiar și în cazul participanților care au consumat zilnic glucoză, ceea ce sugerează că nu glucoza din pachetele de îndulcitor este cea care produce creșterea nivelului de zahăr din sânge. Deși ne așteptam la o creștere a glicemiei după consumul de glucoză, persoanele cu un răspuns deficitar au avut o creștere mai mare a nivelurilor de glucoză și aceste niveluri au rămas ridicate pentru mai mult timp”, a declarat Suez.
De asemenea, Suez și echipa sa au analizat probe zilnice de scaun și salivă prelevate de la participanți și au descoperit că toți cei patru îndulcitori au modificat semnificativ abundența, activitatea și tipurile de bacterii din intestin și gură. În plus, ei au colectat săptămânal probe de sânge și au descoperit modificări asemănătoare la nivelul metaboliților, adică molecule care sunt produse secundare ale digestiei.
Câteva dintre modificările metaboliților din sânge observate în cazul grupurilor care au consumat zaharină și sucraloză sunt observate și în cazul persoanelor cu diabet sau boli vasculare. Unele dintre acestea se aflau pe căi despre care se știe că joacă un rol în descompunerea zaharurilor.
De asemenea, cercetătorii au transplantat probe de scaun atât de la oameni care au consumat zaharină, sucraloză și glucoză, cât și de la persoane care nu au luat nici un supliment în tractul digestiv al șoarecilor și au descoperit că transplanturile din grupele zaharină și sucraloză au condus la o creștere a zahărului din sângele șoarecilor după ce animalele au consumat o masă.
„Acest lucru sugerează că modificările microbiene au fost cele care au condus la acest rezultat. Deși îndulcitorii în sine nu cresc glicemia, ei par să afecteze capacitatea organismului de a gestiona nivelul de glucoză după consumarea unor alimente prin mecanisme mediate de microbiom”, a declarat Suez.
Cu toate acestea, efectele acestor modificări microbiene și metabolice asupra sănătății sunt încă necunoscute. Suez speră că lucrările viitoare vor ajuta la dezlegarea acestor mistere.
Alice Lichtenstein din cadrul Universității Tufts din Massachusetts a declarat faptul că sunt necesare studii mai lungi pentru a determina dacă modificarea observată a glicemiei este suficientă pentru a cauza probleme de sănătate.