Cercetătorii din cadrul NASA au publicat primele imagini cu rezoluție completă produse de Telescopul spațial James Webb (JWST). Aceste cinci imagini, care surprind două nebuloase strălucitoare, un grup de galaxii în prag de distrugere și compoziția chimică a unei exoplanete gigantice, reprezintă punctul culminant al deceniilor de muncă.
După lansarea sa din luna decembrie 2021, JWST a transmis primele imagini în luna februarie 2022. Totuși, acestea au făcut parte din procesul de testare a telescopului și nu au demonstrat încă puterea deplină a JWST. Noile imagini demonstrează capabilitățile telescopului.
Câmpul profund JWST
Prima imagine, lansată în data de 11 iulie, este cea mai profundă imagine a cosmosului realizată vreodată. JWST a fost conceput pentru a realiza astfel de imagini pentru a ne ajuta să înțelegem primele galaxii care s-au format.
WASP-96b
Această imagine prezintă una dintre celelalte capacități importante ale JWST: examinarea luminii emanate prin atmosfera unei exoplanete. Imaginea surprinde spectrul de lumină care provine de pe o planetă denumită WASP-96b, un gigant gazos aflat la o distanță de aproximativ 1150 de ani lumină față de Pământ. Deși masa sa este aproximativ jumătate din cea a lui Jupiter, planeta este mult mai aproape de steaua sa și, prin urmare, mult mai fierbinte. WASP-96b efectuează o rotație completă în jurul stelei sale o dată la 3 – 4 zile, în timp ce Jupiter are nevoie de 12 ani pământeni pentru a înconjura Soarele. Această planetă nu are nori, ceea ce face examinarea compoziției chimice a atmosferei sale mult mai ușoară.
Nebuloasa Inelului Sudic
Acest nor de praf și gaz care înconjoară două stele se numește Nebuloasa Inelului Sudic. Deși ambele imagini surprind nebuloasa în spectrul infraroșu, cea din dreapta a fost realizată folosind lungimi de undă mai mari decât cea din stânga.
Nebuloasa Inelului Sudic se află la o distanță de aproximativ 2000 de ani lumină față de Pământ și are o rază de aproape jumătate de an lumină. Norul strălucitor care alcătuiește inelul a provenit din straturile exterioare ale uneia dintre stelele din centrul nebuloasei, care s-a extins atunci când aceasta a ajuns la sfârșitul vieții și s-a transformat dintr-o stea asemănătoare soarelui într-o pitică albă. În imaginea din dreapta se pot observa cele două stele în detaliu: steaua mai slabă, mai roșie (cea care a dat naștere acestei nebuloase) și steaua mai strălucitoare, care își va putea crea propria nebuloasă în viitor.
Cvintetul lui Stephan
Aceste cinci galaxii, denumite Cvintetul al lui Stephan, se află la o distanță de aproximativ 290 de milioane de ani lumină, în direcția constelației Pegasus. Patru dintre cele cinci galaxii sunt angajate într-un joc mortal, acestea trecând una pe lângă cealaltă din ce în ce mai aproape până când, într-o zi în viitorul cosmic îndepărtat, ele se vor zdrobi și se vor fuziona. Imaginea este un mozaic format din aproape 1000 de imagini, ceea ce o face cea mai mare imagine a JWST de până în prezent.
„Acest detaliu ne permite să vedem zona din jurul unei găuri negre supermasive, cea mai strălucitoare parte a galaxiei aflate în partea de sus a imaginii. Deși nu putem vedea gaura neagră în sine, observăm un fel de material care se învârte și care este înghițit de acest monstru cosmic. Această zonă este de 40 de miliarde de ori mai strălucitoare decât soarele”, a declarat, Giovanna Giardino, cercetătoare în cadrul proiectului JWST.
Nebuloasa Carina
Nebuloasa Carina, una dintre cele mai strălucitoare nebuloase de pe cer, este un nor imens de gaze și stele aflat în curs de formare. Aceasta se află la o distanță de aproximativ 7600 de ani lumină, în direcția constelației Carina.
„Astăzi, pentru prima dată, vedem stele noi, care au fost complet ascunse de vederea noastră. Vedem exemple de bule, cavități și jeturi care sunt aruncate în spațiu de aceste stele nou-născute. Vedem chiar și câteva galaxii în fundal și exemple de structuri despre care, sincer, nici măcar nu știm ce sunt”, a declarat Amber Straughn, cercetătot în cadrul proiectului JWST.
În ceea ce privește activitatea telescopului, următorul pas este obținerea de date mai detaliate, astfel încât cercetătorii să poată începe să studieze toate aceste noi informații. Acestea includ și observații și mai profunde ale cosmosului, de la cele mai îndepărtate stele, la un grup de lumi extraterestre și până la asteroizi aflați în propriul nostru sistem solar.
JWST va continua să depășească limitele astronomiei în următoarele luni și ani. Telescopul are suficient combustibil pentru a continua observarea timp de cel puțin 20 de ani, iar lansarea acestor noi imagini marchează începutul primului an.
