Două săptămâni de negocieri pentru a stabili proiectul unui nou acord global, care să inverseze pierderea faunei sălbatice și a habitatelor, s-au încheiat cu ceea ce a fost descris drept o „dezamăgire majoră”, după ce reprezentanții țărilor nu au reușit să cadă de acord asupra unor noi ținte în ceea ce privește biodiversitatea.
Oficiali din 195 de țări s-au întâlnit în Geneva pentru a discuta despre „cadrul global pentru biodiversitate post-2020”, o nouă misiune și un set de 21 de ținte, de la creșterea extinderii ariilor protejate până la stoparea disparițiilor speciilor. Totuși, aceștia nu au reușit să fie pe deplin de acord cu privire la niciuna dintre ținte sau chiar misiunea generală.
Asta înseamnă că un summit al ONU pentru biodiversitate, în cadrul căruia ar fi trebuit să se convină asupra acordului final și care ar fi avut loc în Kunming, China, va fi amânat oficial pentru a patra oară. Conform unor rapoarte, acesta ar urma să aibă loc la sfârșitul lunii august 2022. Astfel, pentru a încerca să realizeze progrese în ceea ce privește acordul, va fi organizată o nouă serie de negocieri în Nairobi, Kenya, începând cu data de 21 iunie. Proiectul acordului convenit la Geneva este plin de paranteze drepte, ceea ce înseamnă că țările încă nu au căzut de acord.
„Este adevărat că progresul a fost foarte lent. Deși este îngrijorător faptul că elementele cheie nu au fost convenite, s-au înregistrat unele progrese în misiunea generală a noului acord, care converge către un angajament pozitiv pentru natură în ceea ce privește oprirea și inversarea pierderea biodiversității până în anul 2030”, a declarat Guido Broekhoven din cadrul WWF International.
„De asemenea, au existat semne promițătoare că țările se apropie de un acord cu privire la un obiectiv de a proteja 30% din oceanele și terenurile lumii până în anul 2030”, a declarat Sue Lieberman din cadrul Wildlife Conservation Society. Această valoare ar fi în creștere față de procentele actuale (16,4% din suprafața terenurilor și 7,74% din cea a oceanelor). „Un alt aspect pozitiv este că țările au intrat în posesia textului proiectului și există o idee clară cu privire la aspectul acordului final”, a adăugat Lieberman.
„Multe dintre discuțiile de la Geneva s-au blocat din cauza reprezentanților țărilor care și-au exprimat pozițiile în loc să încerce să ajungă la un compromis. Este o dezamăgire majoră că suntem blocați în acest punct de 2 ani și că încă nu s-a ajuns la un acord”, a declarat Brian O’Donnell din cadrul unei alianțe a peste 100 de organizații de conservare, denumită Campaign for Nature.
Alocarea unor sume de bani pentru țările în curs de dezvoltare cu scopul de a le ajuta să plătească proiectele de conservare a fost un punct foarte dezbătut. Proiectul solicită țărilor bogate să ofere un plus de 10 miliarde de dolari pe an pentru finanțarea protejării naturii în țările mai sărace. Totuși, în cadrul cercetărilor grupului lui O’Donnell s-a descoperit faptul că, pentru a fi eficientă, cifra trebuie să fie mai mare de 60 de miliarde de dolari pe an. De asemenea, un grup de țări, printre care se numără Brazilia și India, a cerut ca finanțarea să crească la 700 de miliarde de dolari pe an.
În general, Broekhoven a declarat faptul că este „foarte îngrijorat de lipsa de urgență” a discuțiilor. O’Donnell a adăugat faptul că în cadrul negocierilor din Nairobi va fi nevoie de un angajament politic la nivel mai înalt, inclusiv din partea șefilor de stat, pentru a evita repetarea problemelor din ultimele două săptămâni.
