Tumorile pancreatice ale șoarecilor au fost reduse drastic folosind o nouă strategie creativă, care permite sistemului imunitar să identifice și să omoare celulele canceroase. Aceeași abordare ar putea ajuta la tratarea acestei boli notoriu mortale și în cazul oamenilor.
În prezent, majoritatea persoanelor diagnosticate cu cancer pancreatic supraviețuiesc doar câteva luni. Acest lucru se datorează faptului că afecțiunea se răspândește adesea pe scară largă înainte de apariția simptomelor. În plus, în prezent, nu există tratamente eficiente pentru tratarea cancerului pancreatic.
Multe alte tipuri de cancer pot fi tratate folosind imunoterapii, care stimulează abilitățile naturale de luptă ale sistemului imunitar împotriva cancerului. Totuși, acestea nu funcționează și în cazul cancerului pancreatic din cauza lipsei mutațiilor care permit sistemului imunitar să detecteze cu ușurință celulele canceroase. Mai mult decât atât, celulele pancreatice tind să fie înconjurate de celule care suprimă activitatea imunitară.
Claudia Gravekamp și colegii acesteia din cadrul Colegiului de Medicină Albert Einstein din New York au dorit să faciliteze detectarea și distrugerea cancerului pancreatic de către sistemul imunitar. Pentru a face acest lucru, ei au dezvoltat o abordare care utilizează bacterii listeria (aceste bacterii sunt atrase în mod natural de tumori) pentru a furniza selectiv o formă inactivată de toxină tetanică la nivelul cancerului pancreatic.
Datorită faptului că majoritatea persoanelor sunt vaccinate împotriva tetanosului încă din copilărie, sistemul imunitar îl poate detecta pentru tot restul vieții. Aceasta înseamnă că celulele canceroase pancreatice care au fost încărcate cu tetanos ar trebui să devină vizibile pentru sistemul imunitar și, prin urmare, vulnerabile la atac.
Pentru a testa acest lucru, cercetătorii au administrat vaccinuri împotriva tetanosului unui grup de șoareci tineri, care au fost modificați genetic pentru a dezvolta cancer pancreatic atunci când îmbătrânesc. În momentul în care șoarecii au dezvoltat cancer pancreatic avansat, bacteriile listeria care înglobau tetanos au fost injectate în abdomen.
Bacteriile au livrat cu succes tetanosul în tumorile pancreatice, făcându-le vizibile pentru sistemul imunitar al șoarecilor. După aceea, celulele T au început să atace tumorile.
Atacul a fost amplificat prin administrarea unui medicament denumit gemcitabină, care a oprit suprimarea activității imunitare a unora dintre celulele din jurul tumorilor pancreatice.
Acest tratament a redus dimensiunea atât a tumorilor pancreatice originale, cât și a celor care s-au răspândit în alte părți ale corpului cu peste 80%. De asemenea, abordarea a îmbunătățit timpul mediu de supraviețuire al șoarecilor cu 40% în comparație cu șoarecii netratați.
„În mod normal, listeria este considerată un agent patogen care provoacă intoxicație alimentară. Totuși, listeria utilizată în cadrul studiului a fost o formă mai slabă, care nu este toxică. Șoarecii nu au prezentat efecte secundare semnificative ale tratamentului”, a declarat Gravekamp.
În prezent, Gravekamp și colegii ei organizează un studiu clinic pentru a testa dacă listeria slăbită poate fi injectată în siguranță în abdomenul oamenilor. În cazul în care această procedură va avea succes, aceștia vor încerca să testeze listeria cu tetanos pe persoanele cu cancer pancreatic.
De asemenea, aceeași abordare poate ajuta la tratarea altor tipuri de cancer, care nu sunt ușor de detectat de către sistemul imunitar. De exemplu, cercetătorii au testat aceeași listeria cu tetanos pe șoareci cu cancer ovarian și au obținut „rezultate foarte, foarte promițătoare”. În continuare, aceștia își vor îndrepta atenția către cancerul intestinal și cerebral.
