Roverul chinez Zhurong a amartizat pe Utopia Planitia (o câmpie din nordul planetei Marte) în luna mai a anului 2021. În prezent, datele inițiale colectate de rover sugerează că zona a fost supusă în trecut unor perioade lungi de intemperii, precum rafale de vânt și poate chiar precipitații.
În timpul primelor 60 de zile de funcționare pe Marte, roverul s-a deplasat pe o distanță de 450,9 metri. În același timp, acesta a colectat date pentru a studia structura geologică și compoziția chimică a suprafeței planetei. Procesul a inclus prelevarea de mostre de sol și praf, precum și capturarea unor imagini cu o cameră numită NaTeCam.
Liang Ding și colegii acestuia din cadrul Institutului de Tehnologie Harbin din China au analizat aceste date inițiale.
Multe dintre rocile care au fost găsite în jurul locului de amartizare prezentau gravuri și caneluri pe o parte, ceea ce indică faptul că acestea au suferit o eroziune eoliană intensă din cauza nisipului. De asemenea, unele dintre roci aveau o textură asemănătoare fulgilor, care apare, de obicei, în urma interacțiunilor cu apa.
În plus, rover-ul a întâlnit mai multe mega-încrețituri pe suprafața marțiană: obiecte sculptate de vânt și alcătuite din sedimente libere, care se întind pe distanțe de câțiva metri.
„Obiectele pe care le-a analizat Zhurong par să fie foarte luminoase în imaginile transmise prin satelit, iar echipa este de părere că acest lucru se datorează faptului că încrețiturile respective sunt acoperite cu un strat de praf foarte fin. Asta înseamnă că aceste obiecte au apărut în urmă cu mult timp, deoarece orice nisip suflat de vânt ar tinde să îndepărteze praful”, a declarat Matt Balme din cadrul Universității Open, Marea Britanie, care nu a fost implicat în analiză.
Oamenii de știință au observat pentru prima dată rocile descoperite în Utopia Planitia în anul 1976, cu ajutorul landerului Viking 2 al NASA. „La acea vreme, acestea au fost interpretate pe scară largă ca fiind fragmente de lavă bazaltică. Cu toate acestea, rocile regăsite la locul de amartizare nu se aseamănă cu un teren de lavă bazaltică, pe care îl asociem cu crusta de pe Utopia Planitia. Descoperirile făcute cu ajutorul roverului Zhurong sugerează o evoluție geologică mai complicată decât cea observată cu ajutorul landerului Viking 2”, a declarat John Bridges din cadrul Universității din Leicester, Marea Britanie.
Cercetătorii au descoperit faptul că probele de sol prelevate de către Zhurong au o compoziție similară cu cele colectate de alte rover-uri, aflate în alte zone ale planetei.
În general, aceste descoperiri inițiale sugerează că zona respectivă are potențialul de a oferi mai multe informații cu privire la istoria suprafeței planetei.
„Ceea ce este cu adevărat incitant este faptul că mulți oameni de știință sunt de părere că, în urmă cu miliarde de ani, Utopia Planitia a găzduit un ocean antic de apă lichidă. Pe măsură ce Zhurong continuă să exploreze, sperăm că vom putea răspunde la această întrebare, care este în mintea oamenilor de știință de zeci de ani”, a declarat Joel Davis din cadrul Muzeului de Istorie Naturală din Londra.
