Cercetătorii au reușit să îmbunătățească harta Căii Lactee. În prezent, aceasta permite oamenilor de știință să observe deplasarea stelelor pentru a privi înapoi în timp. Setul de date care permite acest lucru, care a fost obținut cu ajutorul telescopului spațial Gaia al Agenției Spațiale Europene (ESA), include structura chimică detaliată și vitezele a aproape 2 miliarde de stele.
Telescopul, care se află la o distanță de 1,5 milioane de kilometri față de Pământ, a măsurat stelele deja cunoscute și a căutat altele noi începând cu anul 2013. Prima bază de date, publicată în anul 2016, conținea informații despre luminozitatea și pozițiile a 1,1 miliarde de stele, iar o a doua, lansată în anul 2018, a furnizat dat cu privire la culorile, temperaturile și razele pentru un total de 1,7 miliarde de stele.
În prezent, ESA a publicat informații despre aproape 2 miliarde de stele. Baza de date include un număr de 10 ori mai mare de compoziții chimice și de 5 ori mai mare de viteze radiale (viteza cu care o stea se îndepărtează sau se apropie de Pământ). De asemenea, aceasta oferă mai multe detalii despre temperaturile, culorile și masele stelelor și conține cele mai mari cataloage cunoscute de stele binare, asteroizi și luni de planete, precum și milioane de alte galaxii.
„În prezent, telescopul poate produce hărți chimice și de viteză radială mai detaliate decât telescoapele de la sol, ceea ce ne va permite să urmărim evoluția Căii Lactee. Gaia este ca o mașină a timpului, care ne permite să privim în urmă și să deducem istoria galaxiei noastre”, a declarat George Seabroke din cadrul Colegiului Universitar din Londra.
Pentru a crea această hartă chimică, care oferă informații cu privire la zonele în care se formează stelele pe baza metalelor pe care acestea le conțin, Seabroke și colegii săi au analizat cele mai recente date spectroscopice produse de telescopul Gaia. Acestea conțin diferite frecvențe ale luminii stelelor, care sunt corelate cu alcătuirea chimică a stelelor.
Măsurătorile realizate cu ajutorul spectrometrul telescopului Gaia au ajutat și la producerea celei mai detaliate hărți a vitezei radiale a Căii Lactee, care oferă informații cu privire stelele care se îndepărtează sau se apropie de Pământ atunci când galaxia este privită din lateral. Atunci când este combinată cu mișcarea stelelor observată din perspectiva telescopului Gaia, această hartă 3D poate ajuta la urmărirea modului în care galaxia ar fi putut evolua.
„Atunci când orbitele sunt cunoscute, putem vedea atât în trecut, cât și în viitor”, a declarat Seabroke.
Măsurătorile repetate ale acelorași stele au ajutat la separarea semnalelor mai puternice de zgomotul statistic. O consecință a acestui fapt este că telescopul Gaia pare să fie capabil să detecteze mici variații și vibrații pe unele suprafețe ale stelelor chiar dacă acesta nu a fost proiectat inițial să le capteze.
Un anumit tip de vibrație asemănătoare tsunami-ului, care schimbă forma unei stele și care cunoscută sub numele de cutremur stelar, a fost detectată pe unele stele atunci când, conform teoriilor actuale nu ar fi trebuit să fie posibil. „Gaia este o mină de aur pentru „asterosismologia” stelelor masive”, a declarat Conny Aerts din cadrul KU Leuven din Belgia.
Deși ESA a efectuat o analiză preliminară asupra setului de date, mai multe descoperiri vor sosi în lunile și anii următori, pe măsură ce comunitatea științifică va examina mai detaliat informațiile furnizate de telescop.
