Un grup de cercetători a descoperit faptul că schimbarea unei cincimi din consumul mondial de carne cu alternative fără carne, produse în fabrici, ar reduce cu peste 50% defrișarea globală și emisiile de carbon aferente.
Fermele de vite și culturile utilizate pentru a hrăni animalele sunt doi dintre cei mai mari factori responsabili de defrișările pădurilor tropicale, care au loc în ciuda angajamentelor politice de a reduce pierderea habitatelor biodiverse bogate în carbon.
Cercetătorii au demonstrat anterior faptul că proteinele microbiene, precum micoproteina Quorn, obținută dintr-o ciupercă și zahăr în vase încălzite, au un impact mai mic asupra mediului decât carnea animalelor rumegătoare, precum vacile și oile. În ciuda faptului că populația planetei și cererea de alimente crește, iar dietele se schimbă, potențialul lor viitor nu a fost pe deplin exploatat.
Pentru a umple golul, Florian Humpenöder și colegii acestuia din cadrul Institutului de Cercetare a Impactului Climatic din Potsdam din Germania au modelat trei scenarii, în care 20, 50 și 80% din consumul de carne de rumegătoare per persoană a fost înlocuit cu proteinele microbiene până în anul 2050. „Impactul a fost surprinzător de puternic. În cazul scenariului de 20%, ratele de defrișare ar scădea de la 8,4 milioane de hectare pe an, la 3,7 milioane de hectare. Emisiile nete de CO2 ar scădea în anul 2050 de la 5,5 miliarde de tone la 2,4 miliarde. Utilizarea acestor proteine nu este un glonț de argint, nu este soluția unică la criza climatică sau a biodiversității, dar poate fi o parte a soluției”, a declarat Humpenöder.
Spre deosebire de alternative precum carnea de cultură, tehnologia de producere a proteinelor microbiene este deja matură. De asemenea, dietele pe bază de plante reprezintă o altă opțiune de reducere a emisiilor.
Cu toate acestea, studiul nu ia în considerare atitudinile sociale. De exemplu, cercetătorii nu au luat în calcul dacă oamenii ar fi dispuși să schimbe 20 până la 80% din carnea consumată cu ceva precum Quorn. De asemenea, nu au fost cuantificate emisiile produse în urma consumului de energie pentru operarea fabricilor de Quorn.
Rachel Mazac din cadrul Universității din Helsinki, Finlanda, a declarat că lucrarea evidențiază posibile soluții pentru a reduce impactul dietelor asupra mediului. Totuși, ea a adăugat faptul că tranziția ar putea să nu fie complet similară din punct de vedere nutrițional, deoarece unele proteine microbiene ar putea să nu conțină concentrații zinc și fier care pot fi la fel de ușor absorbite de corpul uman.
„Ce se va întâmpla cu sectorul agricol?” a întrebat Tim Lang din cadrul Universității din Londra. El a declarat faptul că deși studiul este impresionant, este important să se ia în considerare și factorii societali și economici, nu doar cei de mediu.
