În cadrul misiunii Artemis I a NASA, care va avea loc la sfârșitul anului 2022, vor fi trimise pentru prima dată în spațiu o serie de manechine concepute pentru a reprezenta corpurile feminine. Experimentul are ca scop studierea modului în care radiațiile afectează femeile aflate în spațiu.
NASA își propune să trimită prima femeie astronaut pe Lună, ca parte a seriei planificate de zboruri spațiale Artemis. Prima misiune, denumită Artemis I, va fi un zbor de testare fără echipaj al navei spațiale Orion, care se va îndrepta dincolo de Lună și se va întoarce pe Pământ după o perioadă de 4-6 săptămâni.
Organele precum sânii și ovarele sunt deosebit de sensibile la radiații. Astfel, femeile prezintă un risc mai mare de apariție a cancerului cauzat de radiații decât bărbații.
Deși radiațiile puternice sunt abundente în spațiu, toate studiile anterioare ale radiațiilor au fost realizate pe manechine cu formă masculină, precum manechinul Matroshka care a fost trimis pe Stația Spațială Internațională în anul 2004. În consecință, efectele asupra astronauților care sunt femei și bărbații trans sunt mai puțin înțelese.
Thomas Berger și colegii acestuia din cadrul Centrului Aerospațial German din Köln au proiectat o pereche de manechine care să imite trunchiul și organele feminine. Manechinele, denumite Helga și Zohar, au senzori de radiații plasați în regiuni sensibile, precum locațiile organelor. Zohar va purta o vestă care blochează radiațiile, construită de Agenția Spațială Israeliană, în timp ce Helga va fi lansată fără o vestă.
„Artemis I este misiunea de pornire pentru întoarcerea pe Lună, așa că, în acest sens, este o misiune perfectă pentru realizarea unor astfel de experimente. Putem obține date de referință din încărcătura de radiație pe care o primește o femeie umană în timpul unui zbor pe o navă spațială care este, de fapt, construită pentru oameni”, a declarat Berger.
Cele două manechine vor conține câte 5600 de senzori pasivi de radiații. Aceștia sunt cristale minuscule, care numără doza cumulativă de radiație pe parcursul misiunii. De asemenea, ele vor conține zeci de senzori alimentați de baterii pentru a oferi date cu privire la radiațiile experimentate în anumite puncte ale călătoriei. Ulterior, cercetătorii vor putea să construiască o imagine 3D a expunerii la radiații pe parcursul unui zbor spațial pentru fiecare manechin și să vadă ce părți ale corpului feminin ar putea fi deosebit de vulnerabile.
„Atunci când desfășurăm experimente în cadrul cărora există diferențe de sexe… trebuie să ne asigurăm că avem date dezagregate pe sexe. Majoritatea astronauților care au călătorit în spațiu sunt bărbați. Femeile astronaut sunt mai puțin comune, în consecință, ele nu sunt la fel de bine reprezentate în experimentele cu manechin derulate”, a declarat Libby Jackson din cadrul Agenției Spațiale din Marea Britanie.
Berger și echipa sa speră să observe modul în care atât radiația cosmică de fond, cât și radiația solară ar putea afecta astronauții. Totuși, acesta din urmă va depinde parțial de activitatea Soarelui în timpul călătoriei navei Artemis I. Chiar dacă Soarele nu produce erupții solare semnificative în timpul zborului, Berger este de părere că ieșirea și reintrarea din centurile de radiații Van Allen ale Pământului, care prind particule ionizante similare cu cele produse de Soare, ar putea imita efectele unei erupții solare.
