Pe măsură ce îmbătrânesc, oamenii întâmpină dificultății în ceea ce privește somnul. Conform unui studiu realizat pe șoareci, acest lucru este cauzat de neuronii care promovează starea de veghe în creier și care, în timp, devin hiperactivi.
„Calitatea proastă a somnului persoanelor în vârstă este o problemă majoră. Peste 50% dintre cei cu vârste mai mari 65 de ani se plâng de acest lucru. Acest procent ajunge la 80% în cazul pacienților cu tulburări neurologice precum Alzheimer și Parkinson. Este o problemă foarte serioasă” a declarat Luis de Lecea din cadrul Universității Stanford din California.
Dincolo de înrăutățirea calității vieții, calitatea slabă a somnului a fost legată de dezvoltarea unor tulburări neurologice precum boala Alzheimer.
De Lecea și colegii săi au analizat un set de neuroni din hipotalamusul creierului de șoarece, care produc o proteină denumită hipocretină. Acești neuroni au fost implicați în reglarea stării de veghe atât a oamenilor, cât și a șoarecilor.
Cercetătorii au bănuit că acest circuit poate fi implicat în cazul persoanelor în vârstă, care au un somn mai prost, deoarece numărul de neuroni responsabili de producerea de hipocretină din hipotalamus scade odată cu vârsta. „Până la 20% dintre acești neuroni mor pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă”, a declarat de Lecea.
La fel ca în cazul oamenilor, șoarecii mai în vârstă au un model de somn mai perturbat.
Atunci când au comparat neuronii șoarecilor tineri cu cei ai șoarecilor bătrâni, ei au descoperit faptul că producția de hipocretină în cazul șoarecilor mai în vârstă s-a declanșat mai ușor. Asta înseamnă că neuronii respectivii erau hiperexcitabili și, prin urmare, hiperactivi.
Atunci când au tratat șoarecii mai în vârstă cu un medicament care a redus hiperexcitabilitatea neuronilor, calitatea somnului lor s-a îmbunătățit.
De Lecea a declarat faptul că deși cauza apariției acestei hiperexcitabilități nu este cunoscută, din moment ce neuronii responsabili de producerea hipocretinei sunt prezenți și la oameni, informațiile obținute în cadrul studiului ar putea fi utile pentru a crea anumite tratamente în acest sens.
„Această lucrare este foarte interesantă și poate contribui la identificarea cauzei instabilității somnului, care apare odată cu înaintarea în vârstă. Deși motivul pentru care hiperexcitabilitatea unui grup de celule hipocretinice aflat în scădere apare odată cu înaintarea în vârstă nu este pe deplin înțeles, acesta este un prim pas foarte interesant în abordarea instabilității somnului în general”, a declarat Renata Riha din cadrul Universității din Edinburgh, Marea Britanie.
„Următorul pas constă în analizarea circuitelor neuronale care sunt implicate în inducerea somnului. Până acum am analizat doar neuronii implicați în controlarea stării de veghe, care sunt doar jumătate din problemă”, a declarat de Lecea.
